Așadar, conform estimărilor CNAB, preluate de Agerpres, după data de 25 martie, traficul de pasageri pe Aeroportul Otopeni va creşte în medie cu aproximativ 45%, iar numărul aterizărilor/decolărilor se va majora cu circa 30%. CNAB a înregistrat în anul 2011 un trafic total de 7,44 milioane de pasageri (+ 5,9% faţă de anul 2010) pe ambele aeroporturi, Otopeni şi Băneasa, pentru acesta din urmă existând un plan de investiții în vederea transformării lui în aeroport pentru curse business.
Companiile low-cost susţin că mutarea curselor de pe Băneasa pe Otopeni va duce la scumpirea biletelor cu circa 4%, echivalentul a 6 euro,ca urma urmare a creșterii taxelor de operare. ”În total, va trebui să acoperim pierderi de 1 milion de euro pe lună din cauza transferului operaţiunilor, ţinând cont că transportăm două milioane de pasageri pe an în România”, a explicat recent Michael Powell, director financiar Wizz Air. Acesta a subliniat că o parte din pierderi vor fi acoperite prin condiţiile mai bune de pe Aeroportul Otopeni, dar şi prin posibilitatea de a zbura fără restricţii, deci de a opera mai multe curse, ţinând cont că pe Aeroportul Băneasa nu puteau fi efectuate curse de noapte, iar capacitatea de procesare a pasagerilor este mult sub media de pe Otopeni.
Reprezentanţii Companiei Aeroporturi Bucureşti susţin că, odată cu transferul pe Aeroportul Otopeni, operatorii aerieni vor achita o taxă în valoare de circa 4,5 euro pe pasager în plus faţă de Aeroportul Băneasa, însă condiţiile vor fi mult mai bune decât pe Băneasa. Oricum, conducerea companiei intenţionează să reducă tariful de operare cerut fiecărui pasager pe Aeroportul Otopeni astfel încât majorarea costului biletelor să fie cât mai redusă.
Până acum, pe Aeroportul din Băneasa au operat mai multe companii low-cost: Blue Air, companie cu acționariat 100% românesc , Wizz Air (Ungaria), GermanWings, divizia low-cost a Lufthansa.