Vestile referitoare la ploile de primavara sau la stadiul araturilor de toamna vor deveni din 2006 foarte interesante pentru investitori, daca planurile autoritatilor referitoare la Bursa Cerealelor vor fi puse in practica. Se vor putea tranzactiona astfel la bursa contracte futures pe grau, porumb sau floarea-soarelui. Seceta din vestul Europei sau atacul daunatorilor in Ucraina se va putea capitaliza la bursa.
Amatorii de noi plasamente nu trebuie totusi sa se entuziasmeze prea curand. In ciuda avantajelor oferite de o bursa a cerealelor, birocratia, lipsa de vointa politica si entuziasmul scazut al unor jucatori cheie ameninta nasterea acestei institutii. Primul pas pare cel mai greu. “Obiectul muncii” unei burse agricole este contractul de vanzare al produsului. Dovada existentei acestuia este certificatul de depozit, care atesta calitatea si cantitatea existenta in siloz. Fara certificat deci, tranzactiile cu cereale sunt doar un vis frumos.


Fermierii care isi duc marfa la siloz primesc in schimb certificatele de depozit. Cu acestea se pot duce la banci ca sa ia imprumuturi sau le pot vinde la bursa. Odata contractele ajunse in ring, ele se tranzactioneaza ca pe celelalte piete organizate, cu termen de livrare si locatia exacta de unde se preia marfa.
Primul pas in realizarea acestei constructii este licentierea silozurilor. Procedura presupune verificarea depozitelor, astfel incat acestea sa poata garanta ca marfa stocata nu se depreciaza sau dispare din siloz. “Am trimis depozitarilor formulare detaliate necesare activitatii de lientiere. Speram ca toate silozurile sa fie licentiate in cativa ani”, arata Constantin Popescu, director in Ministerul Agriculturii.
Una din piedicile majore referitoare la actiunea de licentiere a fost, pana de curand, fondul de garantare a certificatelor. Banii pentru fond ar trebui sa vina de la depozitori, insa acestia nu vor sa plateasca daca nu au garantia ca tot sistemul este pus pe roate.

Piata ar putea ajunge la 750 de milioane de euro

Dar la ce volum ar putea ajunge piata bursiera a produselor agricole? Porumbul este planta cea mai cultivata in Romania si are cerere ferma atat pe plan intern, cat si la extern. Daca am lua 2005 ca an de referinta, piata ar fi de circa 250 de milioane de euro, in cazul in care se tranzactioneaza 4,3 milioane de tone de porumb.
Al doilea “activ” din punctul de vedere al volumului tranzactionat anual este graul. Desi consumul anual este de circa 4,2 milioane de tone, cantitatile tranzactionate prin filiere comerciale, nu prin pietele taranesti, ajung doar la 1,8 milioane de tone. Valoarea de piata a acesetei cantitati, daca graul ar fi de calitate buna, ajunge la circa 200 de milioane de euro. O alta cereala cu cerere sigura pe piata este si orzul. Anual, circa un milion de tone ar putea lua drumul bursei de produse agricole. Valoarea de piata a orzului tranzactionat s-ar ridica la 70 de milioane de euro.
La sumele amintite se adauga inca 230 de milioane de euro din tranzactionarea florii-soarelui si a rapitei. In total, piata produselor agricole tranzactionate la bursa ajunge la respectabila suma de 750 de milioane de euro. Aceasta suma reprezinta volumul a patru luni bune de tranzactii de pe Bursa de Valori Bucuresti.


Daca in Romania lucrurile stau inca sub semnul exclamarii, in America, tranzactiile cu astfel de contracte au ajuns la un grad inalt de sofisticare. Chicago este gazda celei mai mari burse agricole din lume, CBOT, cu volume de tranzactii de sute de miliarde de dolari anual. In anii ‘90, la CBOT au aparut optiunile de cumparare, care dau o libertate mai mare investitorilor.
Revenind la situatia pietei autohtone, problemele ce stau in calea proiectului de infiintare a bursei par a nu se mai termina.
“Nu se doreste o asemenea bursa. Ea ar fi amenintat sistemul de spagi si comisioane. De aceea, proiectul a fost sabotat legislativ si financiar”, spune Teodor Ancuta, presedintele Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu (BMFMS). Ancuta incearca de mai multi ani sa infiinteze, sub umbrela Bursei din Sibiu, o bursa de cereale la Braila, insa un sir intreg de situatii adverse a zadarnicit acest proiect.

Aderarea va stimula aparitia bursei de produse agricole. Reglementarile privind conditiile de stocare a cerealelor ajuta la crearea unui mediu propice tranzactiilor legale. Odata pierdut avantajul pretului mai mare, piata neagra se va restrange, iar producatorii agricoli vor fi interesati sa vanda silozurilor licentiate. Acestea, la randul lor, vor incepe sa emita certificate de depozit, care este primul pas pentru infiintarea bursei cerealelor.

Ce tentatii ofera agricultura investitorilor

Grau pentru bursa
1,8 mil. tone
Consmul total de grau
4,2 mil. tone
Porumb pentru bursa

4,3 mil. tone

Consumul total de porumb

7 mil.tone

Consumul de floarea-soarelui

0,7 mil. tone




• Pretul produselor agricole provenite din Romania se aliniaza la cotatia FOB Marea Neagra (free on board, gata de expediat). Rusia si Ucraina sunt principalii jucatori pentru grau, orz si floarea soarelui din regiune.

• In timp ce bursa din Budapesta ofera cotatii pentru produsele sale agricole de peste zece ani, in Romania, discutiile privind infiintarea unei astfel de institutii continua la nesfarsit.

• Pozitia geografica ar fi un atu in alegerea locatiei pentru o bursa regionala. Constanta serveste ca port de export nu doar produselor romanesti, ci si celor din Ungaria, Serbia si chiar Austria.

Cine este interesat de o Bursa a cerealelor?

• Investitorii vor avea la dispozitie noi active pentru plasamente sigure. Pretul produselor agricole a crescut in ultimul an, pe masura ce cotatia petrolului a urcat la bursele internationale, iar cererea de alimente a Asiei de Sud Est a ajuns la cote record.


• Statul va putea interveni pe piata in conditii de transparenta, iar politicile sale vor fi mai putin contestate, deoarece se vor baza pe un pret al cerealelor, format in conditii de transparenta.


• Fermierii vor putea negocia preturi mai bune, pe baza informatiilor transparente furnizate de Bursa.


• Fabricile autohtone de paine, care lucreaza “la suprafata”, vor avea si ele acces la informatii importante privind evolutia pretului si isi vor putea planifica din timp cheltuielile.


• Pentru procesatorii foarte mari, cu ramificatii in alte tari, impactul infiintarii bursei este modest, datorita retelei extinse si posibilitatii sporite de a “juca” pe mai multe piete.


• Comerciantii globali de cereale vor avea un punct de reper privind piata noastra.