Pachetul financiar din cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a creat, teoretic, premisele aprecierii leului faţă de euro. Totuşi, riscurile deprecierii pândesc moneda naţională din mai multe direcţii.
Scăderea economiei, în contextul crizei, este prima ameninţare pentru moneda naţională anul acesta. Statele din Europa Centrală şi de Est vor înregistra în 2009 o contracţie economică de 3,7% din PIB şi de 0,8% în 2010, potrivit Prognozei Economice de Primăvară a Fondului Monetar Internaţional.
Regiunea a fost afectată mai grav decât statele cu economii emergente din Asia, se arată în raportul FMI publicat miercurea trecută, ca urmare a dependenţei ridicate faţă de intrările de capital străin, cu precădere din partea băncilor occidentale.
Pentru România, FMI a prevăzut o creştere economică negativă de 4,1% în acest an, cu restrângerea deficitului de cont curent la 7,5% din PIB şi o inflaţie de 5,9%. Cifre foarte apropiate de indicatorii luaţi în calcul la rectificarea bugetară operată recent de Guvern. Realizată în urma acordului de finanţare externă cu FMI şi UE, aceasta este fundamentată pe o creştere economică negativă de 4%, o inflaţie de 5,8% şi un deficit de cont curent de 7,5% din produsul intern brut (PIB).
Fluctuaţii extreme: de la 4,7 la 4,1 lei pentru un euro în 2009
Aceleaşi previziuni de contracţie economică stau şi la baza scenariului făcut de ING Bank pentru o depreciere controlată a leului în primul semestru al anului. Analiştii băncii anticipează un curs de 4,7 lei/euro la sfârşitul lunii septembrie. Nicolae Chidesciuc, economistul-şef al ING, arată că deprecierea controlată prognozată ia în calcul un scenariu cu o recesiune economică de 3,5% din PIB şi posibile măsuri repetate adoptate de BNR pentru „limitarea acestei contracţii economice“.
„Măsurile BNR nu se vor baza însă pe reduceri succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, ci pe lichiditate injectată în piaţă pentru susţinerea economică“, spune Chidesciuc. El precizează că reversul injecţiilor de lichiditate în piaţă este deprecierea leului. Prognoza ING merge pe un curs al euro de 4,5 lei la finele lunii iunie, 4,7 lei la sfârşitul lui septembrie şi 4,5 lei la finele anului. „Monedele regionale s-au depreciat mult mai puţin decât un maxim 10%, cât ar putea fi deprecierea leului în acest an, chiar în condiţiile unor economii mai puţin riscante decât cea a României“, spune Chidesciuc.
O părere diferită au analiştii Raiffeisen şi Citibank. Ambele bănci anticipează o apreciere a leului până la 4,1 lei/euro (Raiffeisen Bank) şi 4,12 lei/euro (Citi) la sfârşitul anului, pornind de la premisa că România va îndeplini cu stricteţe toate condiţiile acordului cu FMI şi Comisia Europeană. Pe termen scurt, nici Raiffeisen nu exclude deprecierea, anticipând un curs de 4,25 lei la sfârşitul lui iunie. Previziunea pentru septembrie este însă de 4,2 lei/euro şi 4,1 lei pentru decembrie. Analistul- şef al băncii austriece recunoaşte că există puternice riscuri de depreciere a leului, România trebuind să opereze în toamnă o rectificare bugetară „pe minus“, pentru a primi şi a doua tranşă a împrumutului FMI.
Problemele politice cresc presiunile pe depreciere
Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, spune că nu există modele clare pentru previzionarea cursului de schimb, ca în cazul altor indicatori economici, dar admite că cele mai mari riscuri de depreciere pot fi create de neîndeplinirea prevederilor acordului cu FMI.
Un al risc identificat de Anghel este cel politic. Fiind vorba de un an electoral, riscurile de disensiune în coaliţie sunt mult mai mari, conducând la rândul lor la presiuni pe cursul de schimb. A se vedea cazul deprecierii forintului în Ungaria. Un alt element negativ este poziţia geografică a României, foarte aproape de Ucraina şi Rusia, percepute de investitori ca ţări cu economii mai instabile. Pe de altă parte, în favoarea întăririi leului atârnă politica restrictivă a BNR, bazată pe o flotare controlată a cursului, dar care va trebui ajutată prin măsuri politice şi fiscale.
«Prognoza de 4,7 lei pentru un euro la sfârşitului trimestrului III are la bază o contracţie economică anticipată la -3,5% în acest an.»
Nicolae Chidesciuc, economist-şef ING Bank
«Riscurile deprecierii leului rămân şi sunt legate de îndeplinirea condiţiilor puse de FMI. Dacă respectăm acordul, leul poate încheia anul la nivelul de 4,1 lei/1 euro.»
Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank
RISCURILE LEULUI
• Nerespectarea acordului cu FMI Chiar dacă prima tranşă a acordului cu Fondul este deja certă, pentru cea de-a doua ar putea fi necesară o nouă rectificare bugetară (de tăiere a cheltuielilor).
• An electoral Riscul politic, creat de alegerile prezidenţiale din toamnă, poate apăsa, de asemenea, una din pedalele deprecierii monedei naţionale.
• Regiunea Apropierea de state cu probleme financiare grave creşte percepţia de instabilitate pentru investitori.
Ghişeul cu informaţii
Visa creşte din plata facturilor
Visa Europe a înregistrat o creştere cu 9% a numărului de tranzacţii cu carduri de debit şi credit în primele trei luni ale anului 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare creştere, de 36%, s-a înregistrat la numărul tranzacţiilor aferente facturilor de utilităţi. Tranzacţiile din restaurante au crescut cu 16%, iar cele din supermarketuri şi alte magazine alimentare au avansat cu 13%. Comerţul electronic a continuat să crească puternic, numărul tranzacţiilor sporind cu 26%, ceea ce arată că şi comercianţii online câştigă cotă de piaţă de la alţi concurenţi. „Datele noastre arată în mod clar că numărul cardurilor, şi în special al cardurilor de debit, este în creştere, acestea înlocuind tot mai mult numerarul şi cecurile, chiar şi pentru plăţi de valoare mică“, a declarat dr. Steve Perry, director comercial Visa Europe (foto), care a anunţat aceste date în cadrul evenimentului Visa Insights de la Berlin.
Poşta emite carduri proprii
Poşta Română şi Advanced Payment Solutions Ltd (APS) au lansat, în şase oficii poştale din Bucureşti, proiectul-pilot de emitere a cardurilor „Poşta Română cashplus prepaid MasterCard“. În prima etapă, cardurile prepaid sunt oferite clienţilor prin intermediul a şase subunităţi poştale din Bucureşti, urmând ca programul să fie extins în întreaga reţea poştală. Pentru a obţine cardul prepaid, clienţii trebuie să se prezinte la oricare din cele şase oficii poştale, cu actul de identitate în original. În termen de zece zile lucrătoare de la completarea formularului de emitere a cardului, acesta este expediat prin poştă, la adresa din buletin a titularului. Cardul „Poşta Română cashplus prepaid MasterCard“ este prevăzut cu funcţionalităţile de Chip & PIN şi semnătură. Pe acelaşi cont sunt disponibile un card de titular şi patru carduri adiţionale. Cardul este reîncărcabil la ghişeele Poştei Române, de unde se vor putea efectua şi retrageri de numerar. Cardul prepaid permite atât accesul la cumpărături online, prin telefon, în magazin, cât şi efectuarea de retrageri de numerar de la orice bancomat care afişează sigla MasterCard. Cardul, încărcat cu lei în România, poate fi utilizat şi în străinătate, în moneda locală a ţării respective. Poşta Română este operatorul naţional în domeniul serviciilor poştale cu capital majoritar de stat, acţiunile fiind împărţite între statul român şi Fondul Proprietatea.
Clienţii BCR preferă Netul
Banca Comercială Română (BCR) a înregistrat în ultimele şase luni ale anului trecut, după lansarea serviciului Click 24 Banking BCR, circa trei milioane de tranzacţii (inclusiv accesarea datelor personalizate privind conturile deţinute la BCR). Totodata, BCR a înregistrat 438.000 de noi utilizatori ai Click 24 Banking BCR înregistraţi în aceeaşi perioadă din 2008. „BCR vrea să îşi dubleze în acest an numărul de utilizatori de servicii bancare pe internet, de la 438.000 de clienţi la finalul lui 2008, în timp ce numărul de tranzacţii a crescut cu 15.000 în febuarie şi cu 25.000 în martie“, a declarat Catalin Moise, director executiv al Direcţiei Managementul canalelor alternative din cadrul BCR. Valoarea celor 3 milioane de tranzacţii prin serviciul Click 24 Banking BCR a fost de 400 milioane lei şi 16,7 milioane euro.
