Moneda naţională s-a apreciat în faţa celei europene, săptămåna trecută, datorită optimismului regional. Tendinţa, determinată de sentimentul marilor investitori, riscă să se inverseze la fel de rapid.
Euro a închis săptămåna trecută la un curs de 3,5581 lei, cu 2,5 bani mai mic decåt în urmă cu şapte zile. Aprecierea leului, e drept, nu foarte accentuată este motiv de bucurie pentru cei care speră că, atunci cånd vor să schimbe bani pentru a plăti ratele la bănci, vor scoate din buzunar sume mai mici decåt în lunile precedente.
Diferenţa dintre minimum (3,54 lei/euro) şi maximum (3,64 lei/euro) ar fi permis economii de cel mult de 20 de lei la o rată 200 de euro, dacă, în loc de 1 iulie, banii ar fi fost schimbaţi opt zile mai tårziu. Este pentru prima dată de la începutul anului cånd cursul coboară în culoarul 3,54 – 3,56 lei pentru un euro. Motivul aprecierii este faptul că, pe piaţa valutară, vin mai multe ordine de vånzare a euro decåt de cumpărare, adică cererea de lei este mai mare decåt oferta.
Trei sunt categoriile de clienţi care îşi împart grosul pieţei valutare. Pe primul loc, ca importanţă, se află investitorii nerezidenţi (mulţi dintre ei putånd fi încadraţi la categoria speculatori, interesaţi doar de profiturile pe termen scurt). Transferurile romånilor care muncesc în străinătate şi schimburile valutare efectuate de exportatori sunt responsabile pentru restul tranzacţiilor.
Dealerii băncilor spun, la unison, că ordinele venite din partea străinilor sunt cele care au mişcat piaţa în jos. „Evoluţia cursului se datorează, în proporţie covårşitoare, sentimentului nerezidenţilor“, spune Ionuţ Dumitru, managerul departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. Şi Narcis Noaghe, senior trader la BCR are aceeaşi părere: „Aprecierea leului s-a datorat în proporţie de 90% sentimentului regional“.
El susţine că, pe piaţa valutară, tranzacţiile comerciale, care au în spate operaţiuni de import-export, au un rol net inferior celui jucat de tranzacţiile financiare, al căror scop este obţinerea de profituri din dobånzile mai mari la lei şi din fluctuaţiile cursului.
Dacă este clar că nerezidenţii au vrut să cumpere mai mulţi lei decåt de obicei, romånii din străinătate şi exportatorii au jucat un rol secundar în aprecierea leului. Datele statistice din ultimii ani arată că, în lunile de vară, cresc sumele contabilizate ca transferuri valutare de BNR, mare parte reprezentånd bani trimişi acasă de romånii din străinătate. Noaghe susţine însă că mai degrabă se simte o scădere a sumelor trimise rudelor faţă de anul trecut. Două pot fi explicaţiile acestei tendinţe: veniturile romånilor din Spania şi Italia sunt ameninţate de criza financiară şi de cea de pe piaţa imobiliară, iar unii emigranţi au decis să-şi ia şi familiile la ei. În privinţa exporturilor, dealerii băncilor spun că n-au simţit pånă acum că acestea ar exercita presiuni asupra cursului.
Apreciere temporară
Analiştii băncilor avertizează însă că cei care au de făcut plăţi în euro n-au motive prea mari de bucurie: aprecierea leului este conjuncturală şi are şanse minime să fie de durată. „Motive reale pentru apreciere nu există, este o tendinţă conjuncturală. În ultimele zile se ajunsese şi la cotaţii de 3,52 lei pentru un euro. Atunci cånd sentimentul s-a schimbat, am avut şi deprecieri“, avertizează Dumitru. Noaghe invocă tendinţele înregistrate de celelalte monede din regiune: s-a apreciat, chiar mai mult decåt euro, semn că Romånia nu se află pe lista de destinaţii favorite ale nerezidenţilor.
Că starea de spirit a investitorilor se schimbă de la o zi la alta o demonstrează şi sumele tranzacţionate zilnic pe piaţa valutară. În ultima perioadă, zilele agitate, cu volume mari, au alternat cu cele în care lichiditatea a fost redusă, susţine Ionuţ Dumitru. Cele mai recente date statistice publicate de BNR sunt cele pentru luna iunie, cånd s-au tranzacţionat, în medie, 1,65 de miliarde de euro pe zi.
3,54 lei pentru un euro a fost cotaţia minimă a leului în faţa euro atinsă la începutul lunii iulie. Pe piaţa interbancară, în cursul şedinţelor de tranzacţionare, pe ecrane au apărut şi cotaţii de 3,52 lei/euro.
«Motive reale pentru apreciere nu există, este o tendinţă conjuncturală. Atunci cånd sentimentul s-a schimbat, am avut şi deprecieri.»
Ionuţ Dumitru, analist-şef Raiffeisen Bank
EVOLUŢIA EURO ÎN IULIE
Cursul valutar a scăzut uşor. În urmă cu aproape un an, tot în vară, moneda naţională se afla la cel mai ridicat nivel din istorie: 3,11 lei pentru un euro.
Investitorii straini
Sumele pompate de investitorii nerezidenţi pe piaţa locală autohtonă sunt greu de estimat, mai ales că datele BNR privind tranzacţiile valutare vin cu cel puţin o lună întårziere. Însă, dealerii susţin că speculatorii au fost cei care au apreciat euro. Depozitele în Romånia ale nerezidenţilor au ajuns la o valoare de 22 de miliarde de euro în aprilie. Interesul speculatorilor pentru o anumită monedă este influenţat de evoluţia indicatorilor macroeconomici. Pentru moment, agenţiile de rating văd perspective negative pentru Romånia, iar deficitul de cont curent şi riscurile inflaţioniste sunt considerate riscuri pentru economie.
Exportatorii
Vestea bună este că, în ultimele luni, exporturile au crescut mai repede decåt importurile. Cea proastă: chiar şi aşa, deficitul de cont curent s-a majorat cu 11% pånă în mai. În aceeaşi perioadă, exporturile au sporit cu 20%, pånă la 17,8 miliarde de euro. Dealerii susţin, însă, că în ultima vreme că n-au asistat la tranzacţii spectaculoase ale exportatorilor. Din cele 1,6 miliarde de euro tranzacţionate zilnic pe piaţă, cota exportatorilor este sub 10%. Prin urmare, rezultatele bune ale acestora pot influenţa mai degrabă indirect cursul: dacă deficitul comercial s-ar reduce, nerezidenţii ar putea deveni mai încrezători.
Transferurile
Banii trimişi de romånii care muncesc în străinătate au fost, în ultimii trei ani, principala sursă din care s-a finanţat cererea din ce în ce mai mare de produse de import. Însă, transferurile au crescut, în ultimele luni, într-un ritm inferior celui de creştere a importurilor.
În anii trecuţi, transferurile aveau o puternică tendinţă sezonieră, crescånd în perioadele de vacanţă (vara şi iarna). Analiştii avertizează însă că, de data aceasta, sumele transferate din afara graniţelor n-au mai crescut la fel de spectaculos. În mai, acestea puteau fi folosite pentru a plăti o treime din deficitul de cont curent.
