Curtea a fost sesizată în această privinţă de Partidul Liberal acum trei ani, la 26 mai 2014. Liberalii ceruseră Curţii să spună dacă neutralitatea este anulată în condiţiile în care în 1994 – momentul declarării neutralităţii în Constituţie – pe teritoriul republicii se aflau trupe străine.
Curtea a decis că ocupaţia militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralităţii, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituţionale referitoare la neutralitate.
Deşi documentul privind neutralitatea specifică în mod clar faptul că ‘Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său’, în partea estică a ţării mai sunt trupe ‘de ocupaţie’ ale Federaţiei Ruse, a declarat marţi Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, la un post de televiziune local.
‘Practic, ocupaţia sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a ţării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independenţa Republicii Moldova. Federaţia Rusă a recunoscut-o, dar şi-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupaţie a mai rămas 11% din suprafaţa Republicii Moldova)’, subliniază el. Astfel, faptul că Federaţia Rusă ‘nu şi-a retras trupele din estul ţării, ci, dimpotrivă, şi-a consolidat prezenţa militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la independenţă, suveranitatea, integritatea teritorială şi neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum şi a dreptului internaţional’, a afirmat Tănase.
De asemenea, în cazul unei ameninţări la adresa unor valori fundamentale constituţionale ca independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autorităţile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora, se mai arată în hotărârea Curţii.
Totodată, participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, cum ar fi sistemul de securitate al Naţiunilor Unite, operaţiuni de menţinere a păcii, operaţiuni umanitare etc., care ar impune sancţiuni colective împotriva agresorilor şi infractorilor de drept internaţional, nu este în contradicţie cu statutul de neutralitate, potrivit deciziei Curţii Constituţionale.
În concluzie, magistraţii consideră că neutralitatea Republicii Moldova nu exclude şi cooperarea cu alte alianţe militare pentru consolidarea capacităţii ei de apărare. Rezultă, deci, că deschiderea Biroului NATO la Chişinău, preconizată pentru sfârşitul lunii iunie, nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, aşa cum susţinea preşedintele Igor Dodon, remarcă analiştii moldoveni. AGERPRES
