Curtea Constituțională a României analizează legea pensiilor militare
Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să analizeze, marți, sesizarea depusă de Avocatul Poporului referitoare la legea de completare a reglementărilor privind pensiile militare de stat, în care se subliniază, printre altele, imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără indicarea surselor de finanțare.
Decizia Curții Constituționale din 2016
Prin Decizia 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, Curtea Constituțională a stabilit, la paragraful 58, că „nu are competența să se pronunțe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competența de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituție, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare”.
„Or, această verificare se poate realiza doar prin raportare la prevederile legale cuprinse în art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 597 din 13 august 2002 şi în art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, care stabilesc obligaţia de întocmire a fişei financiare şi care îi conferă acesteia un caracter complex, dat de efectele financiare asupra bugetului general consolidat.
Aceasta trebuie să cuprindă, potrivit legii: schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani; estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar”, se menționează în document.
Conform sursei citate, în baza actelor normative menționate și a jurisprudenței Curții Constituționale (CCR), respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție impune ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară. Totodată, neîndeplinirea acestei obligații de către autoritatea publică în termenul legal nu poate constitui un obstacol în desfășurarea procesului legislativ.
„Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile.
Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit”, se precizează în sesizare.
Avocatul Poporului consideră că inițiatorii proiectului legislativ au solicitat formal fișa financiară, dar fără a aștepta termenul legal de 45 de zile, ceea ce ar echivala cu o nerespectare a prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție.
Estimarea impactului bugetar
Avocatul Poporului subliniază că, deși punctul de vedere al Guvernului, transmis în temeiul prevederilor constituționale, nu reprezintă o fișă financiară în sensul legii fundamentale, acesta conține totuși o estimare a impactului bugetar al propunerii legislative. Se remarcă faptul că această estimare, realizată în absența unei metodologii prevăzute expres în lege, se bazează pe un calcul propriu al Guvernului.
Metoda utilizată presupune determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și cea din ultima lună a bazei de calcul stabilite la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În ceea ce privește solda de funcție, estimarea este fundamentată pe creșterea medie a acesteia în perioada 2016-2024.
„Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituţie, nu constituie o fişă financiară în înţelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuşi, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative.
Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024”, arată Avocatul Poporului.
Conform calculelor Guvernului, actualizarea soldei de grad ar genera un impact lunar de aproximativ 130 milioane lei, iar cea a soldei de funcție ar avea un impact de aproximativ 240 milioane lei, rezultând un impact bugetar total de circa 370 milioane lei lunar, explică Avocatul Poporului.
