30 octombrie 2015 va rămâne o zi neagră în istoria modernă a României. Mai bine de şase ani mai târziu, instanţa ar putea lua, în cele din urmă, decizia finală în dosarul „Colectiv”, însă nu a făcut-o. Decizia era aşteptată astăzi din partea magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, dar a fost amânată pentru data de 3 mai.
Se aștepta o zi crucială în dosarul „Colectiv”! Judecătorii de la Curtea de Apel București erau aşteptaţi să se pronunţe astăzi, 15 aprilie, în dosarul privind tragicul incendiu ce a avut loc în clubul din Capitală în urmă cu aproape 6 ani şi 6 luni.
Decizia finală a fost amânată pentru data de 3 mai.
Ce pedepse a dat Tribunalul Bucureşti în primă instanţă în dosarul „Colectiv”?
Prima instanță, Tribunalul București, s-a pronunţat pe 16 decembrie 2019 şi a dat sentințe grele, cu executare.
Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit atunci o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Între timp, fostul edil a candidat din nou la alegerile locale şi a devenit primar al Sectorului 5.
Foştii patroni ai clubului Colectiv, George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea, au primit, în primă instanţă, pedepse de câte 11 ani şi opt luni de închisoare.
Fosta angajată a Primăriei Sectorului 4 Aurelia Iofciu a fost condamnată la 8 ani de închisoare. Administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, condamnată la 12 ani şi 8 luni, pirotehnistul Zaharia Viorel, condamnat la 9 ani şi 8 luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, ambii primind pedepse de câte 9 ani şi 2 luni.
Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4 Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit pedepse cu închisoare de 7, respectiv 3 ani, transmite Mediafax.
Daune morale uriaşe ce ar trebui să fie plătite de către cei vinovaţi
Mai mult, condamnaţii au fost obligaţi, în primă instanţă, să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri.
Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro.
Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro.
Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.
26 de persoane au decedat în noaptea incendiului din Colectiv, iar bilanţul total al morţilor a urcat ulterior la 65
Reamintim că, în noaptea incendiului din Clubul Colectiv (30 octombrie 2015), au murit la faţa locului 26 de persoane. Mulţi dintre răniţii internaţi au încetat din viaţă în orele şi zilele următoare, numărul victimelor urcând astfel la 64.
Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. După un an şi nouă luni de la tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.
În anul 2020, la cinci ani de la tragedie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care statul român decontează pe viaţă tratamentul victimelor din Colectiv. Anul 2020 a fost primul an în care s-a comemorat tragedia, 30 octombrie fiind decretată „Ziua pacientului cu arsuri”.