UPDATE
Drept la replică
Arhiepiscopia Romano-Catolică București dorește să dezmintă informațiile apărute în articolele publicate în mass-media, în perioada 10-11 mai 2021, potrivit cărora în dosarul nr. 6018/2/2020, prin sentința civilă nr. 740 din data de 10 mai 2021, un complet al Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ar fi constatat faptul că Monseniorul Ioan Robu, fostul Arhiepiscop Mitropolit de București, a avut calitate de lucrător al Securității.
În primul rând, persoana judecată în dosarul nr. 6018/2/2020 NU este Monseniorul Ioan Robu. Este o confuzie regretabilă, fiind vorba de două persoane distincte, chiar dacă poartă același nume.
În al doilea rând, Arhiepiscopia Romano-Catolică București a mai emis anterior o declarație de presă pe această temă, precizând că în raport cu Securitatea Statului, Monseniorul Ioan Robu nu a fost nici colaborator, nici informator, dar foarte probabil a fost urmărit informativ și operativ, datorită funcției pe care o avea în Biserica Catolică.
Monseniorul Ioan Robu a fost parte într-o serie de dosare prin care a contestat orice documente care ar fi atestat calitatea de colaborator sau lucrător al securității. Astfel, prin următoarele hotărâri judecătorești:
decizia nr. 948/17.03.2017 a Curții de Apel București în dosarul 8354/2/2016,
decizia nr. 4259/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul 8354/2/2016 și
decizia 1562/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul 2866/1/2019
se constată în mod definitiv și irevocabil că Monseniorul Ioan Robu nu a fost colaborator/lucrător al securității, după cum a atestat și CNSAS prin adeverința nr. 1663/14.06.2016.
Monseniorul Ioan Robu nu doar că nu a fost aservit Securităţii Statului, ci a înfruntat Securitatea, luptând pentru drepturile religioase ale cetățenilor catolici, pentru asigurarea unei bune desfășurări a activității Bisericii Catolice în România și pentru păstrarea identității catolice în țara noastră în acele vremuri grele.
Având în vedere toate aceste informații, Arhiepiscopia Romano-Catolică București solicită publicarea dreptului la replică și actualizarea articolelor în care s-au folosit informații inexacte, prin care s-a adus un prejudiciu de imagine Monseniorului Ioan Robu, astfel încât cititorii să aibă acces la informații corecte și obiective.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Curtea de Apel București a decis!
Monseniorul Ioan Robu se judecă cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în legătură cu relațiile pe care le-a avut cu fosta Securitate. Amintim că fostul șef al Bisericii Romano-Catolice din România s-a mai judecat, fără succes, cu CNSAS în legătură cu o decizie din 2016 de necolaborare cu fosta poliție politică a regimului comunist, supărat că decizia respectivă conținea un preambul, în care erau prezentate documente din care reieșeau relațiile sale cu Securitatea, conform informațiilor transmise de către justnews.ro
Numele conspirativ al lui Ioan Robu era „Radu”. Trebuie menționat că decizia luată astăzi de către Curtea de Apel București nu este definitivă.
Ioan Robu voia eliminarea acelui preambul de pe site-ul CNSAS
Decizia a fost emisă în octombrie 2016, iar monseniorul Ioan Robu voia eliminat respectivul preambul de pe site-ul CNSAS, susținând că îi afectează imagine, precum informațiilor subliniate anterior de Europa Liberă. După ce a împlinit vârsta de 75 de ani, Ioan Robu a putut să îi înainteze Papei Francisc o scrisoare prin care renunța la oficiu.
Suveranul Pontif a acceptat renunțarea Monseniorului Robu la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de București și a procedat la numirea unui succesor la conducerea Arhidiecezei.
„Monseniorul Aurel Percă, până acum Episcop auxiliar al Diecezei de Iași, va lua în posesie Arhidieceza Romano-Catolică de București sâmbătă, 11 ianuarie 2020, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne celebrate în Catedrala Sf. Iosif din Capitală. Până atunci, prin voința Papei Francisc, Arhidieceza va fi condusă în continuare de Mons. Ioan Robu, ca Administrator Apostolic”, era scris într-un comunicat al Arhidiecezei Romano-Catolice de București.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin