Curtea de Apel București dă o grea lovitură DNA! CAB a dispus eliberarea lui Mladin, infirmând nu doar decizia Tribunalului București, ci desființând practic rechizitoriul DNA.
Mladin fusese condamnat inițial, de decizia luată la fond, la nu mai puțin de 8 ani de închisoare cu executare.
Curtea de Apel București dă o grea lovitură DNA! Decizie șocantă a magistraților
Judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti au anulat constructia DNA impotriva fostului primar din Jilava, Adrian Mladin, in pofida pedepsei de 8 ani inchisoare dispuse la fond.
”Rechizitoriul incepe cu o fraza care contrazice intreaga constructie juridica… Procurorul si prima instanta s-au axat gresit pe remiterea/primirea banilor/bunurilor… Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunilor de mita”, arată motivarea instanței.
Magistratii care se tem sa dea achitari dupa pedepse grele la fond, chiar daca este evident ca o solutie de condamnare nu se sustine, ar trebui sa ia exemplul judecatorilor Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti, arată luju.ro.
Cei doi au dispus achitarea fostului primar din Jilava Adrian Mladin, dupa ce initial acesta fusese condamnat la fond la 8 ani inchisoare cu executare de Tribunalul Bucuresti, intr-un dosar instrumentat de DNA.
O surpriză de proporții
A fost o decizie care a surprins si socat destul de multa lume, dar o decizie cat se poate de corecta, avand in vedere motivarea magistratilor, potrivit sursei citate.
Astfel, în decizia penala nr. 748 din 25 mai 2021, pronuntata in dosarul 26399/3/2016, judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache au produs o rastunare de situatie in dosarul lui Mladin, anuland sentinta de condamnare la 8 ani inchisoare dispusa de Tribunalul Bucuresti si hotarand achitarea definitiva a fostului edil pentru luare de mita, spalare de bani si fals in declaratii, solutii dispuse in temeiul art. 16 alin. 1 lit.b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala”.
De asemenea, prin aceeasi decizie si in baza aceluiasi temei prevazut de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala”, judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti au stabilit achitarea definitiva a celui de-al doilea inculpat din dosar, omul de afaceri Marian Constantin, pentru dare de mita si spalare de bani, condamnandu-l insa la 1 an si 6 luni inchisoare cu suspendare pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Desi a produs o surpriza (cum se intampla in extrem de rarele cazuri in care se pronunta achitari definitive dupa condamnari grele la fond), decizia judecatorilor Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti este cat se poate de solida.
Procurorii DNA și-au contrazis propria construcție juridică
Pe scurt, DNA l-a acuzat pe fostul primar Adrian Mladin ca ar fi infiintat impreuna cu omul de afaceri Marian Constantin o societate comerciala, care ulterior a incheiat contracte Primaria Jilava, Mladin primind ulterior mita de la societatea pe care o infiintase in bani si bunuri in lux, dar si in lucrari de constructie la locuinta sa.
Or, judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache arata ca procurorii DNA au contrazis constructia juridica fix prin rechizitoriul pe care l-au intocmit.
In acest sens, Curtea de Apel Bucuresti precizeaza ca daca s-ar accepta ca in cazul de fata au fost comise infractiuni de dare si luare de mita s-ar ajunge in sitiatia in care Adrian Mladin, administratorul de drept al societatii care a incheiat contractele cu Primaria Jilava, l-ar fi mituit pe primarul Adrian Mladin.
O ipoteza pe care instanta o catalogheaza ca fiind absurda.
In realitate, Adrian Mladin si-a indeplinit atributiile de serviciu nu pentru mita pe care ar fi primit-o, ci pentru ca era direct interesat ca societatea pe care o infiintase si pe care o controla prin intermediul lui Constantin Marian sa incaseze bani de pe urma contractelor cu Primaria Jilava pentru a folosi apoi sumele in scop personal.
”S-au axat pe o infracțiune greșită”
”Un argument in plus ca indeplinirea atributiilor de serviciu de catre inculpatul M.A. nu era conditionata de plata de catre R.E.P. SRL a furnizorilor de servicii/materiale de constructie/mobila si alte bunuri destinate amenajarii/utilarii locuintei sale este acela ca, desi inculpatul a fost arestat preventiv intr-un alt dosar incepand cu 20.12.2011, s-au efectuat plati si dupa aceasta data”, explica judecatorii Valentin Mihai si Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel Bucuresti.
Pe de alta parte, cei doi judecatori mentioneaza ca atat DNA, cat si Tribunalul Bucuresti s-au axat pe o infractiune gresita, aceea de dare si luare de mita:
”Procurorul si prima instanta s-au axat in mod gresit pe remiterea/primirea banilor/bunurilor, desi ar fi trebuit sa cerceteze daca functionarul (C.M. de aceasta data – administratorul societatii) si-a insusit bunuri/sume de bani din patrimoniul R.E.P. SRL pentru altul (inculpatul M.A.). Or, insusirea este o actiune diferita si anterioara remiterii, respectiv primirii (elemente materiale retinute in sarcina inculpatilor)”.
”In opinia instantei de apel procurorul si prima instanta s-au axat in mod gresit pe remiterea/primirea banilor/bunurilor, desi ar fi trebuit sa cerceteze daca functionarul (C.M. de aceasta data – administratorul societatii) si-a insusit bunuri/sume de bani din patrimoniul R.E.P. SRL pentru altul (inculpatul M.A.). Or, insusirea este o actiune diferita si anterioara remiterii, respectiv primirii (elemente materiale retinute in sarcina inculpatilor).
”Acțiunile concrete pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt diferite”
Desi ‘insusirea’ este descrisa in actul de sesizare, limitele investirii instantei de catre procuror fac imposibila o eventuala schimbare a incadrarii juridice in sensul retinerii infractiunii de delapidare in sarcina inculpatului C.M. sau a instigarii/complicitatii la delapidare in cazul inculpatului M.A., o astfel de solutie echivaland cu o noua acuzatie fata de care nu s-au parcurs toate etapele procesuale obligatorii, dar si cu o translatare a obiectului probatiunii generata de subiectul activ calificat al infractiunilor (transformarea inculpatului M.A. in subiect activ necircumstantiat, transformarea inculpatului C.M. in subiect activ calificat – functionar privat, administrator al R.E.P. SRL).
Or, conform art.371 C.proc.pen. judecata se margineste la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei, iar actiunile concrete pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata si fata de care au formulat aparari sunt diferite de cele care reprezinta elementele materiale ale infractiunii de delapidare.
Trebuie facuta precizarea ca inculpatul C.M. a fost chiar condamnat pentru infractiunea de delapidare la o pedeapsa de 2 ani inchisoare, constatandu-se ca a retras din conturile societatii suma totala de 1.207.154,68 lei, in perioada 2011-2015, suma pe care ar fi folosit-o in interes personal, astfel cum s-a aratat anterior.
Referitor la infractiunile de spalare a banilor prev. de art.29 A.1 lit.a si b din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, procurorul retine ca bunurile/banii transferate/transferati sau a caror adevarata provenienta a fost disimulata de inculpati provin din savarsirea infractiunilor de dare/luare de mita.
Cum pentru infractiunile predicat se vor dispune solutii de achitare conform art.16 A.1 lit.b teza I C.proc.pen., respectarea limitelor investirii impune aceeasi solutie (art.396 A.5 raportat la art.16 A.1 lit.b teza I C.proc.pen.) si cu privire la infractiunile de spalare a banilor (chiar avand in vedere autonomia acestei infractiuni in raport cu infractiunea predicat), cata vreme suma de 3.139.266,28 lei (contravaloare servicii, materiale de constructie si bunuri, sume de bani) nu a fost obtinuta de inculpatul M.A. ca urmare a comiterii unor infractiuni de coruptie”.”, se arată în decizia de achitare.
Sursa foto: Dreamstime.
