"Admite excepţia invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară. Constată necompetenţa materială a judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti. Constată întrerupt cursul justiţiei şi în baza art. 40 alin. 4 Cod de procedură penală sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării cazului intervenit".
Iniţial, în mai, DNA a trimis acest dosar spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a decis însă pe 6 iulie că nu are competenţa să judece cauza după calitatea persoanei. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Bucureşti, care, la rândul ei, a decis, miercuri, că nu are competenţă, iar Instanţa supremă trebuie să dea o soluţie în acest caz.
Prezentă miercuri la Curtea de Apel Bucureşti, Udrea a declarat că acest dosar ar trebui să se reîntoarcă la DNA, pentru că rechizitoriul a fost făcut "prost" de procurori, iar faptele s-ar încadra cel mult la o contravenţie.
"Mă consider nedreptăţită dacă mă raportez la situaţia generală. Adică, toată lumea a făcut campanii. Eu nu am fost şef de campanie. Dacă vrem să cercetăm cum se finanţează o campanie, să cercetăm pe toată lumea, nu doar pe Elena Udrea. După mine, spun şi specialiştii în Drept, este aplicabilă legea 334 privind finanţarea partidelor politice, care spune că într-o astfel de situaţie suntem în faţa unei contravenţii şi nu a unei infracţiuni. Legea 344 prevedea o amendă pentru partidul politic sau pentru trezorier, nu o acuzaţie penală la adresa mea. (…) Într-o campanie se cer bani. Nu i-am cerut eu. O campanie aşa se finanţează. Politicienii se duc la oameni de afaceri şi îi roagă să le finanţeze campania electorală sau partidul, de aia este contravenţie pe legea 334. Nu este infracţiune. (…) Procurorii au făcut aşa un rechizitoriu prost, încât au încurcat pe toată lumea. În dorinţa lor de a mă acuza de fapte penale, au făcut un rechizitoriu încât judecătorii nu ştiu cine ar putea să judece dosarul. Graba a fost mare. Să fie şi Ioana Băsescu acuzată. Acum vedem, din ceea ce spun procurorii, cum s-au făcut dosarele mele, cu presiuni, ameninţări. Justiţia este încurcată în acest moment", a mai spus Udrea.
Ea a fost completată de avocatul Alexandru Chiciu, care a susţinut că faptele din rechizitoriu nu corespund cu încadrarea juridică şi a solicitat restituirea dosarului la DNA, în vederea refacerii rechizitoriului.
Pe 24 mai, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.
Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) şi spălare a banilor (5 fapte).
Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, va fi judecată pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În dosar, au mai fost deferiţi justiţiei Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării, acuzat de luare de mită; Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită; Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.
Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", mai spune DNA.
AGERPRES
