Inca de la infiintarea sa, cu sase ani in urma, Curtea de Conturi a avut o putere pe care multi politicieni si oameni de afaceri nu au privit-o cu ochi buni. Organ suprem de control si de jurisdictie in domeniul financiar, decizand autonom asupra programului sau, avand buget propriu si acces liber la actele si documentele firmelor, bancilor si ministerelor, Curtea de Conturi a stricat multe ape si a intocmit multe dosare. Atotputernicia sa a deranjat toate guvernarile care s-au perindat in fruntea tarii, dar ofensiva fatisa a inceput abia in 1997.
Finantele se descurca singure cu evazionistii
Primul pas a fost pierderea dreptului de a controla derularea proceselor de privatizare. Au urmat atacuri discrete, dar puternice. Batalia a fost transata scurt: o alta conducere, aleasa conform algoritmului politic, si o noua lege. Iar in perioada de tranzitie de la vechea la actuala conducere, inca o lovitura de maestru a ministrului justitiei, considerat autorul modificarilor legii: Curtea isi pierde puterea de a controla daca firmele private isi onoreaza obligatiile catre bugetul statului, bugetele asigurarilor sociale si fondurile speciale, obligatie prevazuta in Constitutia Romaniei.
„Este paradoxal, afirma Ioan Condor, presedintele Curtii de Conturi. „Pe de o parte, Ministerul Finantelor anunta cote din ce in ce mai scazute de colectare a veniturilor bugetare, recunoscand ca nu are posibilitatea controlului asupra agentilor economici, iar pe de alta parte, Curtea de Conturi, singura care mai putea exercita presiuni asupra debitorilor, isi pierde prerogativele in aceasta directie. Si chiar daca Ministerul Finantelor ar fi in grafic cu colectarea taxelor si impozitelor, toate curtile de conturi din lume controleaza activitatea de colectare a veniturilor la bugetele publice.
Desi in gratiile coalitiei de guvernamant, noua conducere a Curtii a aflat din surse de mana a doua ca legea dupa care functioneaza se schimba. „Am facut rost de proiect, am elaborat un set de observatii si le-am transmis presedintilor celor doua Camere, primului-ministru si ministrului justitiei. Nu am primit raspuns. In graba, proiectul a fost inclus in pachetul de legi pentru accelerarea reformei, mai spune Ioan Condor.
Din organ suprem de control financiar, Curtea de Conturi a fost transformata in autoritate administrativa autonoma de control financiar. „Asta in ciuda faptului ca nu face parte din administratia publica locala si ca, daca vrem sa ne croim institutiile dupa chipul si asemanarea celor din structurile europene la care Romania si-a propus sa adere, Curtea de Conturi ar trebui sa fie autoritate sau organ suprem de control, cum sunt organizatiile similare din Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Finlanda, Spania etc..
Aceasta schimbare de statut nu a fost o surpriza. O misiune a OECD, din luna martie, la curent cu ceea ce i se pregatea Curtii, atragea atentia oficialitatilor de la Bucuresti ca „prevederile care ar putea fi interpretate ca reducand pozitia institutionala a Curtii de Conturi sau ca diminuandu-i mandatul pana la a nu mai fi considerata institutie suprema de audit ar trebui eliminate. A fost una dintre putinele situatii in care recomandarile organismelor sau organizatiilor internationale au fost ignorate cu desavarsire.
Parlamentarii nu mai au lacat la pusculita
Una dintre prerogativele Curtii de Conturi, conform vechii legi de functionare, era controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Guvernului si Presedintiei. Acum, parlamentarilor li se mai poate cere socoteala in legatura cu modul in care cheltuiesc banii publici numai daca Birourile permanente sunt de acord.
Noua conducere a institutiei a acceptat amendamentul. De sesizat,
s-au sesizat insa chiar „impricinatii. „Parlamentarii pot cheltui fara grija, nimeni nu-i poate trage la raspundere daca ei nu vor. Si nu vad cine ar putea cere o monitorizare a risipirii banului public, spune senatorul Nicolae Vacaroiu, presedintele Comisiei de privatizare.
Dar poate cele mai puternice lovituri sunt trecerea controlului preventiv la Ministerul Finantelor si posibilitatea atacarii hotararilor Curtii de Conturi la Curtea Suprema de Justitie.
In virtutea dreptului de a efectua controlul preventiv, Curtea de Conturi avea grija ca ordonatorii principali de credite, adica ministerele, sa nu faca favoruri din banii publici. Controlul preventiv era, conform declaratiilor fostului procuror financiar al Curtii de Conturi, „o modalitate de control al Guvernului asupra ministrilor, o procedura de angajare explicita a raspunderii Guvernului in fata Parlamentului pentru actele de gestiune neconforme cu legea. Acum, un ordonator de credite, Ministerul Finantelor, pazeste onoarea ministeriala. Este un vis mai vechi al ministrului Decebal Traian Remes, care vede in trecerea controlului preventiv la institutia pe care o conduce „o parghie pentru urmarirea folosirii banilor publici. Adica exact opusul parerii politicienilor opozitiei. „Nimeni nu mai poate controla licitatiile dirijate catre firmele prietenilor sau sponsorilor politici, afaceri predilecte pe banii statului.
Este conflict de interese. Un ordonator de credite nu se poate controla pe el insusi, daca respecta legea, considera senatorul Nicolae Vacaroiu.
Nu numai Opozitia are aceasta atitudine. Politicieni din coalitia de guvernamant, de alta culoare politica decat liberalii, spun ca acestia din urma si-au tras, cu mana ministrului Valeriu Stoica, toate foloasele: ei dau bani de la buget, ei controleaza cheltuirea lor.
Chiar daca criticile aduse procedurii de schimbare a legii de functionare a Curtii de Conturi, inclusiv cea care se refera la amendarea Constitutiei printr-o lege, se fac auzite din ce in ce mai ferm, jocurile au fost facute. Putin probabil sa urmeze prea curand alte modificari. Nu pentru ca Guvernul s-ar sfii sa recurga la ordonante, ci pentru ca actuala lege este agreata de organismele financiare internationale.
Principalele modificari aduse legii privind
organizarea si functionarea Curtii de Conturi
l Din organ suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar, a devenit autoritate administrativa de control financiar
l Atributiile de control preventiv au fost transferate Ministerului finantelor. Controlul preventiv se va efectua asupra modului in care ministerele gestioneaza banul public si concesioneaza sau inchiriaza bunuri ce apartin statului
l Nu mai poate controla executia bugetelor Camerei Deputatilor si Parlamentului decat daca Birourile permanente sunt de acord
l Impotriva hotararilor Curtii de Conturi se poate face recurs la Sectiile de contencios administrativ ale curtilor de apel.
