Având în vedere că performanța activității în acest domeniu a fost afectată de unele deficiențe, vulnerabilități și slăbiciuni, Curtea de Conturi a României a formulat o serie de recomandări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la implementarea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură.

Sugestiile au fost elaborate în cadrul evaluării de performanță privind Prevenirea și combaterea consecințelor schimbărilor climatice în agricultura românească, realizată în perioada februarie 2022 – martie 2023 pentru perioada 2000-2021.

„Auditul a reţinut că la nivelul sectorului agricultură şi dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie naţională unitară. MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol cheie în politicile şi măsurile specifice sectorului, precum şi în cele asociate schimbărilor climatice, iar absenţa unei strategii unitare afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. Priorităţile urmărite în sectorul agricultură şi dezvoltare rurală, inclusiv în ceea ce priveşte atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, au fost cuprinse, într-o oarecare măsură, în programe implementate de entităţile subordonate”, se menţionează în comunicat.

Strategia de combatere a deșertificării a fost pusă în aplicare în mod limitat

Potrivit sursei, Strategia națională de combatere a deșertificării și a degradării terenurilor a fost pusă în aplicare în mod limitat în ultimii 20 de ani, în primul rând pentru că Programul de implementare a strategiei nu a fost aprobat, nu au existat instrumente disponibile pentru implementare, cooperarea intersectorială nu a fost puternică și au existat discrepanțe între programele propuse și planurile comunităților locale.

„Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1998) şi până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel naţional nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului şi, implicit, al terenurilor agricole”, subliniază raportul de audit.

În vederea prevenirii și eliminării acțiunii factorilor de risc, cum ar fi seceta, eroziunea solului, excesul de apă și inundațiile, auditorii Curții de Conturi au raportat că MADR nu a elaborat și nu a pus în aplicare o strategie națională care să acopere întregul sistem de irigații, de drenaj și de combatere a eroziunii solului.

„Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, se mai arată în comunicat.

Nu s-a implementat nicio viziune strategică

Potrivit auditului, în domeniul cercetării agricole, MADR nu a implementat o viziune strategică care să contureze rolurile, obiectivele și temele de cercetare pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice și atenuarea acestora.

„La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat şi coordonat de către o structură de specialitate. Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1021 ha. de terenuri degradate împădurite şi preluate în fondul forestier naţional, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a ţintei prevăzute în Codul silvic, de „împădurire a unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha””, precizează sursa citată.

În audit există o serie de recomandări pentru eliminarea deficiențelor:

  • consolidarea capacităţii instituţionale a MADR pentru gestionarea integrată şi coordonată a activităţilor specifice privind prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, elaborarea procedurilor operaţionale şi a regulamentelor, procedurilor şi instrucţiunilor proprii pentru tipurile de risc pentru care MADR are calitatea de autoritate cu rol principal şi secundar;
  • efectuarea demersurilor necesare pentru elaborarea unei strategii unitare de reducere a efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării şi deşertificării terenurilor agricole, clarificarea şi armonizarea legislaţiei şi regulamentelor în domeniu;
  • integrarea programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de irigaţii, a sistemelor de desecare/drenaj şi de combatere a eroziunii solului, într-o strategie naţională care să reflecte viziunea Guvernului în ceea ce priveşte eficientizarea, modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în scopul adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerii efectelor acestora asupra producţiei agricole.
  • inventarierea terenurilor agricole degradate şi elaborarea unor programe/planuri de acţiune corespunzătoare pentru restaurarea, prevenirea, reducerea riscurilor şi combaterea degradării terenurilor destinate agriculturii;
  • actualizarea proiectului de Strategie pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung;
  • orientarea cercetării spre adaptarea agriculturii la efectele negative ale schimbărilor climatice în domeniile prioritare pentru sectorul agricol;
  • simplificarea regulilor şi procedurilor/cerinţelor de accesare a măsurilor implementate prin PAC 2021-2027 evaluate ca având impact în prevenirea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

Demararea mai multor acțiuni în ceea ce privește impactul auditului

În ceea ce privește impactul auditului asupra activității MADR, ministerul a luat o serie de măsuri, inclusiv pregătirea actualizării cadrului legislativ național pentru a se alinia la cel european în ceea ce privește sănătatea solului, realizarea unei analize privind modul în care întregul sector de îmbunătățiri funciare se va adapta la schimbările climatice, creșterea cantității de infrastructură primară de irigații supusă reabilitării (de la 89 de sisteme la 156) și elaborarea „Ghidului pentru elaborarea și implementarea Planului de acțiune al MADR”.

Curtea de Conturi susține că interesul larg răspândit față de modul în care schimbările climatice afectează agricultura, un sector deosebit de sensibil la efectele negative ale acestora, a fost forța motrice care a stat la baza selecției temei de audit. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Administrația Națională a Sistemului Antigrindină și a Sistemului Antiploaie și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au desfășurat operațiuni de documentare în timpul vizitei de audit la MADR.