Curtea de Conturi vine cu o serie de precizări legate de Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei. Potrivit sursei citate, reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate.
Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei.
În urma auditului, Curtea anunță că reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate. Totodată, sursa citată precizează că consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare a fost realizată în totalitate.
„Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei privind Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei, misiune în urma căreia s-a constatat îndeplinirea în întregime a două dintre cele patru obiective ale Proiectului.
Astfel, din evaluarea gradului de implementare a componentelor proiectului a rezultat că au fost complet realizate consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, în timp ce reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate”, a informat Curtea de Conturi.
16 din 19 obiective au fost realizate
Sursa citată precizeză că în cazul reabilitării infrastructurii instanţelor, auditul remarcă faptul că au fost reabilitate 16 obiective de investiţii din cele 19 planificate, celelalte trei care nu au fost finalizate în totalitate fiind finanţate în continuare din fondurile altui împrumut şi de la bugetul de stat.
În ceea ce privește cauzele care au dus la nerealizarea obiectivelor, potrivit sursei citate, printre ele se numără nerespectarea termenelor, întârzierile înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar şi la recepţiile la terminarea lucrărilor.
”Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii şi a generat întârzieri în implementare, termenele negociate iniţial fiind nerealiste şi nerealizabile”, a arătat Curtea de Conturi.
Legat de componenta privind consolidarea capacităţii administrative a instanţelor, aici s-a reţinut elaborarea şi implementarea celor patru noi Coduri judiciare, stabilirea standardelor pentru asigurarea şi monitorizarea eficienţei activităţii instanţelor, crearea sistemului de monitorizare a ratei de soluţionare a dosarelor.
„Introducerea înregistrării audio a şedinţelor de judecată la nivelul tuturor instanţelor este o realizare notabilă în sensul sprijinirii gestiunii informaţiilor la instanţe. Pe de altă parte, realizarea Sistemului integrat de management al resurselor (RMS) a lăsat de dorit. La momentul derulării misiunii, echipa de audit a avut rezerve în a confirma eficacitatea RMS, în contextul în care acesta nu era operaţional”, s-a mai arătat în raport.
Sursa citată precizeaă că în cadrul componentei privind dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, auditul a evidenţiat, între altele, serviciile de consiliere şi consultanţă de care a beneficiat Ministerul, sprijinirea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri în demersul de introducere a platformelor e-learning, implementarea sistemului de management al calităţii de către CSM, elaborarea primului Cod român integrat de insolvenţă.
Scopul reformei din sistemul justiției
Curtea de Conturi reamintește faptul că este vorba despre o reformă a sistemului de justiţie începută în scopul îndeplinirii condiţiilor pentru aderarea României la UE. În acest context, sursa citată precizeaă că se poate spune că eforturile financiare şi umane au condus la o evoluţie pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanţarea reformei în sistemul de justiţie.
De cealaltă parte însă, problemele de economicitate, eficienţă şi capacitate instituţională în implementarea proiectului, evidenţiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate. Recomandările emise ar trebui să reprezinte, în opinia auditorilor, puncte de plecare spre un management de proiect mai performant la nivelul instituţiilor beneficiare, a precizat instituţia.
Amintim faptul că proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar a fost elaborat în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană, când la nivel naţional au fost luate deciziile necesare procesului de aderare la blocul comunitar, cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe parcursul negocierilor.
În ceea ce privește obiectivul proiectului, acesta a vizat sporirea eficienţei instanţelor şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie.
Întreaga valoare a proiectului s-a ridicat la suma de 142 milioane euro, din care 110 milioane de euro au provenit dintr-un împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), iar alți 32 milioane euro din contribuţia naţională. Potrivit prevederilor acordului de împrumut, proiectul avea ca termen de finalizare 1 octombrie 2010.
Totouși, în contextul în care proiectul nu a fost finalizat la data preconizată, prevederile acordului de împrumut au fost modificate şi completate prin amendamente, în acord cu Banca, ultimul termen de tragere fiind 31 martie 2017. Astfel, perioada de implementare a Proiectului (2006 – 2017) s-a întins pe aproximativ 12 ani în loc de 4 ani.