Statele membre UE sunt obligate să menţină deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB şi de asemenea să limiteze datoria publică sub pragul de 60% din PIB. Dacă limitele prevăzute de legislaţia UE sunt depăşite, Comisia Europeană şi miniştrii de Finanţe din UE stabilesc ţinte şi termene limită pentru corectarea dezechilibrelor, în cadrul procedurii de deficit excesiv. 

"Comisia nu aplică procedura în mod consecvent", se arată în raportul Curţii de Conturi Europeană, care adăugă faptul că Executivul UE nu a fost eficient în colectarea de date credibile de la statele UE şi în a le determina să adopte reformele structurale necesare. 

Potrivit auditorilor, Comisia a folosit "un grad ridicat de flexibilitate şi discreţie" pentru Italia şi Franţa în 2015, când a decis să nu deschidă o procedură de deficit excesiv împotriva Italiei, chiar dacă această ţară a încălcat prevederile UE. În cazul Franţei, Comisia Europeană i-a acordat mai mult timp pentru aducerea deficitului sub 3% din PIB, chiar dacă datele arătau că procedura ar fi trebuit înăsprită. 

Curtea de Conturi Europeană a verificat aplicarea de către CE a procedurii de deficit excesiv în perioada 2009-2015 în şase state membre: Italia, Franţa, Germania, Cehia, Cipru şi Malta. ECA, instituţie care cu monitorizează finanţele blocului comunitar, cere Comisiei mai multă transparenţă în felul în care evaluează respectarea de către statele membre a regulilor fiscale. 

În replică, Comisia Europeană susţine că a tratat toate state UE în mod egal şi că s-a angajat să ia măsuri în domeniile în care raportul a scos în evidenţă o serie de îngrijorări. 

AGERPRES