Finanţele publice ale Franţei nu mai pot devia faţă de cele ale ţărilor cu un nivel mai scăzut al datoriilor, cum ar fi Germania, fără a afecta zona euro, a avertizat joi Curtea de Conturi, organism public independent, transmite Reuters.

Instituţia a cerut Guvernului francez să facă un efort mai mare pentru a ţine sub control finanţele publice, într-un moment în care autorităţile pregătesc o nouă rundă de măsuri costisitoare pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de inflaţia ridicată.

Previziunea privind deficitul bugetar, vulnerabilă la riscuri

În raportul anual al Curţii de Conturi privind perspectivele finanţelor publice, instituţia susţine că previziunea Executivului privind un deficit bugetar de 5% din PIB anul acesta este vulnerabilă la riscurile geopolitice şi de sănătate, care ar putea afecta creşterea economiei şi evoluţia inflaţiei. Aceste riscuri ar putea afecta speranţele punerii în următorii ani pe un trend descrescător a datoriei naţionale, care ar urma să se situeze la 112% din PIB anul acesta.

„Franţa nu mai poate devia faţă de ţările cu un nivel mai scăzut al datoriilor, cum ar fi Germania. Astfel de divergenţe reprezintă un risc semnificativ la nivelul de vârf al zonei euro”, se arată în raportul anual al Curţii de Conturi.

Instituţia apreciază că noul pachet de măsuri, pe lângă cele existente, cum ar fi plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze, vor costa aproape 50 miliarde de euro, pe care Guvernul i-ar putea acoperi cu o colectare mai bună a taxelor anul acesta.

De asemenea, Curtea de Conturi a cerut o gestionare financiară mai bună în noul proiect de buget care ar urma să fie prezentat în această toamnă şi a cerut o reformă a pensiilor.

Berlinul, semnal adresat BCE

Luna aceasta, ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a descris revenirea ţării la austeritate prin reinstituirea ”frânei datoriilor” în bugetul pentru 2023 drept ”un semnal adresat Băncii Centrale Europene” (BCE) că prin reducerea datoriei Berlinul îşi aduce contribuţia la lupta împotriva inflaţiei, dar la aceasta mai trebuie să contribuie şi politica monetară.

”Dorim cu acest buget să trimitem un mesaj, iar acesta este că noi ne realizăm partea de contribuţie în lupta contra inflaţiei prin reducerea datoriei şi BCE trebuie să facă ceea ce consideră adecvat”, a spus Lindner, care a prezentat la 1 iulie proiectul de buget al Germaniei pentru 2023.

”Acest guvern are ambiţia de a reveni la frâna datoriei. Este ceva care necesită un mare efort”, a subliniat oficialul german.

Christian Lindner a mai semnalat că, pe lângă necesitatea de a respecta o normă constituţională, există raţiuni economice pentru revenirea la austeritate, una dintre acestea fiind creşterea ratei dobânzilor pe pieţe.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.