Curtea de Justiție a UE dă o grea lovitură celor care cer desființarea SIIJ. Hotărârea care schimbă totul Justiția din România a fost comentată de Simona-Maya Teodoroiu, agent guvernamental al României la CEDO, politician PSD.
Fost judecător, Simona-Maya Teodoroiu aplaudă hotărârea pronunțată de CJUE, care arată, printre altele, că ”instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme”.
Curtea de Justiție a UE dă o grea lovitură celor care cer desființarea SIIJ. Nu este încălcat dreptul european
”Cine spera ca astazi va fi pronuntata o hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene(CJUE), care sa arate ca existenta si functionarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie( SIIJ) se opune dreptului european, iar SIIJ trebuie desfiintata, ca efect al hotararii CJUE, a suferit o dezamagire. Mare!
Curtea de Justitie a Uniunii Europene lasa in mod esential la latitudinea curtilor nationale competente, doua aspecte esentiale, astfel:
1. „Ramane instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare”.
2. „În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.
CJUE ofera si standardele/criteriile pe care instanta nationala competenta le va putea utiliza in acest demers, anume:
„-pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”)”.
”Dreptul la apărare al judecătorului trebuie pe deplin respectat”
In hotararea sa de astazi, Curtea de Justitie a Uniunii Europene ofera si jaloanele pentru o reglementare legislativa privind raspunderea patrimoniala a statului si a judecatorilor, pentru erorile judiciarea, aratand ca “reglementarea națională trebuie să prevadă în mod clar și precis garanțiile necesare care să asigure că nici ancheta pentru verificarea existenței condițiilor și a împrejurărilor care pot angaja această răspundere, nici acțiunea în regres nu sunt de natură să se transforme în instrumente de presiune asupra activității jurisdicționale”.
Se precizeaza, de asemenea, ca “trebuie ca drepturile consacrate de cartă, în special dreptul la apărare al judecătorului, să fie pe deplin respectate și ca organul competent să se pronunțe cu privire la răspunderea personală a judecătorului să fie o instanța”.
In privinta numirilor interimare in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare, Curtea arată ca “ in ceea ce privește normele care guvernează regimul disciplinar al judecătorilor,…cerința de independență impune prevederea garanțiilor necesare pentru a evita ca acest regim să fie utilizat ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare”, fiind evident ca procedurile legale si actorii implicati in aceste numiri trebuie sa ofere garantii de transparenta, obiectivitate si lipsa de implicare sau interes politic.
In final, dar nu in ultimul rand, Curtea, statuand principiul suprematiei dreptului european, arata că „instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme”.
In conditiile art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei, hotararea de astazi a CJUE are deschis un anume camp de aplicare, cu nuantele si precizarile inerente ale Curtii Constitutionale, deja existente sau posibile in viitor.
Va fi, insa, interesant de studiat in ce masura si in care modalitati concrete, celelalte state membre ale Uniunii Europene vor aplica statuarile cu valoare de principiu, cuprinse in hotararea de astazi a CJUE, in raport cu propriile prevederi si traditii constitutionale.”, a scris fosta judecătoare marți pe Facebook.
