Curtea Supremă a SUA ridică restricțiile privind expulzarea imigranților către țări terțe. Decizia administrației Trump poate continua până la noi ordine
SURSA FOTO: whitehouse.gov - Donald Trump
Curtea Supremă a SUA, majoritar conservatoare, a ridicat din nou, până la noi ordine, restricțiile privind expulzarea imigranților fără acte către țări terțe și a decis să preia cazul. Hotărârea a fost adoptată marți, în urma recursului administrației Trump prin care aceasta a solicitat suspendarea deciziilor instanțelor inferioare.
SUA pot continua expulzările imigranților către țări terțe
Decizia a fost luată cu opoziția celor trei judecători progresiști din cadrul Curții Supreme, care are în total nouă membri. Instanța urmează să analizeze în decembrie fondul cauzei, inclusiv legalitatea noilor directive emise în 2025 de Departamentul Securității Interne privind expulzările către țări terțe.
În februarie, judecătorul Brian Murphy, de la o instanță din Boston, a considerat ilegale directivele respective. Acesta a stabilit că persoanele vizate de expulzarea către o altă țară decât cea de origine trebuie să poată invoca riscul de a fi victime ale persecuției sau torturii în țara respectivă, scrie AFP.
Decizia sa a fost confirmată de o curte de apel la 18 septembrie. Ulterior, administrația Trump a sesizat de urgență Curtea Supremă și a solicitat suspendarea hotărârii, cel puțin cu titlu provizoriu.
Consilierul juridic al administrației, John Sauer, a invocat probleme logistice substanțiale generate de decizia primei instanțe. Potrivit argumentelor administrației, hotărârea ar fi obligat Departamentul pentru Securitate Internă să anuleze un zbor către trei țări diferite, care transporta 70 de străini condamnați penal.

Decizia reprezintă un instrument esențial pentru expulzarea unor persoane condamnate pentru infracțiuni grave
Administrația Trump a susținut că expulzările către țări terțe reprezintă un instrument esențial pentru expulzarea anumitor străini, inclusiv a unor persoane condamnate pentru infracțiuni grave.
Partea adversă a solicitat Curții Supreme să respingă cererea de suspendare. Argumentul acesteia a fost că suspendarea nu ar împiedica expulzările către țări terțe, ci ar impune ca acestea să fie efectuate în conformitate cu cerințele legale.
Potrivit noilor directive ale Departamentului Securității Interne, expulzările către țări terțe sunt autorizate dacă țara respectivă oferă garanții că persoanele expulzate nu vor fi persecutate și nici torturate.
În același timp, Departamentul de Stat al SUA trebuie să considere aceste garanții credibile. Procedura prevăzută de directive nu include o cale de atac.
În decizia sa din februarie, judecătorul Brian Murphy a indicat că una dintre chestiunile analizate este dacă guvernul poate expulza, fără preaviz, o persoană către o țară greșită sau către o țară în care aceasta ar putea fi persecutată ori torturată.
Magistratul a stabilit că persoanele vizate de expulzarea către o țară terță trebuie să fie notificate și să beneficieze apoi de un termen semnificativ pentru a depune o cale de atac în baza Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii.
Curtea Supremă a ridicat din nou, până la noi ordine, restricțiile privind expulzările către țări terțe
În acest dosar, judecătorul Brian Murphy suspendase în 2025 expulzarea către Sudanul de Sud a unui grup de imigranți, majoritatea cetățeni ai unor țări asiatice. Sudanul de Sud este descris în dosar ca o țară săracă și afectată de conflict.
Curtea Supremă, sesizată în regim de urgență de administrația Trump, a autorizat ulterior expulzarea grupului către Sudanul de Sud. Imigranții respectivi au ajuns în această țară în iulie 2025.
Prin decizia de marți, Curtea Supremă a ridicat din nou, până la noi ordine, restricțiile privind expulzările către țări terțe, urmând să analizeze fondul cauzei în decembrie.
Potrivit unei anchete publicate pe 21 septembrie de consorțiul jurnalistic Forbidden Stories, guvernul american a expulzat peste 25.000 de persoane în țări terțe.
Aceste expulzări au fost realizate în baza unor acorduri secrete încheiate cu 35 de țări pentru primirea persoanelor respective.
Investigația, realizată de 72 de jurnaliști de la 23 de instituții media din 15 țări, mai arată că guvernul SUA a alocat cel puțin 410 milioane de dolari pentru a fi plătiți țărilor gazdă sau agențiilor ONU care facilitează returnările.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.