Decizia Curtii Supreme de Justitie este irevocabila”, spune initiatorul actiunii in instanta, prof. univ. dr. Corneliu Liviu Popescu. Titular la catedra de Drept Public a Universitatii Bucuresti, Corneliu Popescu a dat in judecata CNAS la 15 august 2000, pentru incasarea ilegala a contributiei pentru drepturile de autor. I s-au alaturat o suita de personalitati din lumea dreptului, printre care Ion Neagu, Emilian Stancu, Avram Filipas, Flavius Baias, fost secretar de stat la Ministerul Justitiei, precum si Uniunea Juristilor din Romania.
Desi prima instanta a ignorat argumentatia, procesul a continuat, parcurgand fazele obisnuite de recurs si ajungand la Curtea Suprema de Justitie. La 21 ianuarie a.c., instanta suprema a decis, prin hotarare definitiva, anularea dispozitiilor din Ordin referitoare la includerea drepturilor de proprietate intelectuala printre veniturile la care se datoreaza contributia la sanatate.
Pentru opera sa, un poet, sculptor, cercetator, jurist, om de stiinta, cercetator sau inventator si orice autor al unei lucrari de creatie fost obligat la o contributie de 7% pentru sanatate. S-a ajuns chiar in situatia absurda ca persoanelor care au mostenit drepturile de proprietate intelectuala sa li se retina 7% in contul sanatatii, pentru cel decedat. Aceasta taxa a fost posibila printr-o rastalmacire a legii de baza, Legea nr. 145/199 privind asigurarile de sanatate, prin norme. Ordinul presedintelui CNAS nr. 74/2001 forteaza aplicarea taxei prin includerea drepturilor de autor in categoria veniturilor realizate de liber-profesionisti, la un loc cu cele ale comerciantilor autorizati si cu onorariile practicate in profesiile liberale. Prin acest paragraf, ordinul semnat de Alexandru Ciocalteu, la acea vreme presedintele Casei, „se abate de la sfera de competenta a unor norme metodologice”, a decis Curtea Suprema de Justitie, prin hotarare definitiva.
Instanta suprema a stabilit ca ordinul presedintelui CNAS „se suprapune legii, creand in afara acesteia o categoria fiscala noua, care nu este prevazuta de norma de baza”.
Persoanele carora li s-a retinut aceasta contributie pot sa isi ceara banii inapoi. „Decizia instantei actioneaza din iunie 2001, data aparitiei Ordinului. Dispozitii din acest ordin au fost declarate ilegale, astfel incat decizia Curtii Supreme produce efecte din acel moment, respectandu-se principiul neretroactivitatii”, declara Mihail Albici, secretar executiv al Uniunii Juristilor din Romania. „Voi face o cerere catre CNAS, in care voi solicita ca intr-un termen dat, de doua saptamani, sa imi fie returnate sumele retinute, aproximativ 10 milioane lei. Daca nu se va rezolva pe cale administrativa, voi chema in fata instantei atat Casa Nationala, ca institutie, cat si persoanele care se fac responsabile de prejudiciul adus, pentru plata despagubirilor”, precizeaza profesorul Corneliu Liviu Popescu.
Sunt cateva mii de persoane aflate in aceasta situatie. Fiecare va trebui sa stranga de la cei cu care au avut contracte dovada virarii sumei si sa ceara restituirea banilor, fie pe cale administrativa, fie in instanta. Sumele nu sunt mari, totusi, CNAS va incerca si ultima posibilitate de atac: demersuri pe langa procurorul general, pentru a declara recurs in anulare. Aceste demersuri „nu suspenda efectul hotararii irevocabile a CSJ”, recunoaste juristul CNAS, Daniela Hudelcu.
„Este surprinzatoare incrancenarea CNAS cu privire la autori, spre deosebire de mamutii cu datorii de miliarde de lei”, adauga juristul Corneliu Popescu. La 31 ianuarie a.c., datoriile la fondul de sanatate depaseau 16 mii miliarde lei, cu datornicii de top: CNL Oltenia, Sidex, Roman, Tractorul, Siderurgica Hunedoara.