Curțile de Apel din țară condamnă proiectul de lege privind pensiile de serviciu

Preşedinţii Curţilor de Apel, reuniţi vineri la Iaşi, au adoptat o rezoluţie prin care condamnă încălcarea flagrantă a principiului cooperării între puterile statului în privința proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Aceștia susțin că un dialog onest ar trebui să includă o analiză reală a tuturor aspectelor ridicate de puterea judecătorească.

„Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă încălcarea flagrantă a principiului cooperării loiale între puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu desfăşurându-se în dispreţul total faţă de principiile statului de drept şi ale democraţiei, cu ignorarea manifestă a tuturor propunerilor şi argumentelor aduse de puterea judecătorească.

Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanţilor judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi faţă de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept.

Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate şi au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiţie, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare”, se arată în rezoluţia adoptată vineri, la Iaşi şi semnată de preşedinţii celor 16 Curţi de Apel din ţară.

Documentul a fost adoptat în baza mandatului dat de Adunările Generale ale instanţelor, reunite în data de 20 iunie.

În rezoluţie se precizează că „aşa-numita eşalonare a vârstei de pensioare, mult clamată de reprezentanţii executivului în spaţiul public, nu există, în realitate”, eşalonarea fiind, în opinia judecătorilor, „o fictivitate introdusă în lege pentru a crea o aparenţă ce nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, duplicitatea discursului politic, ce urmăreşte câştigarea capitalului electoral cu preţul distrugerii justiţiei”.

Judecătorii susțin un cadru legislativ coerent, previzibil și clar

Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă şi ceea ei numesc „atitudinea duplicitară a Comisiei Europene care, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog şi să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanţii puterii politice”.

„Judecătorii nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar şi absolut necesar pentru un statut independent al acestora faţă de celelalte două puteri, executivă şi legislativă şi pentru buna funcţionare a justiţiei.

În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanţe. Efortul extraordinar depus de judecători a permis soluţionarea acestui număr imens de cauze într-o perioadă de timp optimă, mult sub media europeană.

În aceste condiţii de suprasolicitare, judecătorii au reuşit performanţa extraordinară de a avea o rată medie de soluţionare de peste 96%, la judecătorii şi tribunale, şi de peste 101%, la curţile de apel. Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condiţiile în care numărul judecătorilor în funcţie scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor creşte brusc şi intempestiv.

Este, aşadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depăşirea chiar şi a stagiului de cotizare cerut pentru condiţii normale de muncă.

În consecinţă, preşedinţii Curţilor de Apel solicită Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea urgentă a unui plan de normare a activităţii, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene şi să permită asigurarea unui act de justiţie de calitate”, se mai arată în rezoluţia adoptată vineri, la Iaşi.