Există o săptămână în care să nu primim avertizări despre producerea unui cutremur în România? Alertele de tip „cutremur azi”, emise de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INFP, sunt transmise și de câteva ori pe săptămână. Avem la dispoziție date statistice, lecții ale trecutului, și sfaturi utile ale autorităților, care se chinuie, într-un ritm nu prea alert, să reconsolideze clădirile cu risc seismic. Cea mai vulnerabilă localitate din România, în fața unui cutremur, e Bucureștiul.
Contextul actual al riscului seismic în Capitală, dacă ar fi un cutremur azi
București, orașul cu cea mai densă populație din România, se confruntă cu un risc seismic semnificativ. Datele recente evidențiază o realitate îngrijorătoare. Dacă ar fi un cutremur azi, cu aproximativ 2.200 de imobile clasificate ca vulnerabile la seism, un cutremur în București ar avea rezultate catastrofale.
Situat în apropierea zonei seismice Vrancea, Capitala are un istoric dramatic de evenimente seismice puternice, fapt care ridică întrebări serioase.
Acest context subliniază necesitatea unei conștientizări și pregătiri corespunzătoare atât la nivel individual, cât și comunitar.
Bucureștiul, datorită densității sale urbane și a numărului mare de clădiri vechi și neconsolidate, prezintă o vulnerabilitate deosebită în fața unui cutremur.
Aplicația „Riscul seismic al Bucureștiului” oferă o analiză detaliată a acestei vulnerabilități, evidențiind cele 2.200 de imobile cu risc seismic.
Conform datelor statistice furnizate în 2022, de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, dintre acestea, 350 sunt clasificate în clasa I de risc, cu celebra bulină roșie, fiind cele mai expuse la prăbușire în cazul unui seism major.
Cât de riscant ar fi un cutremur în București?
În această situație, întrebarea esențială este: suntem pregătiți să răspundem eficient în cazul unui cutremur azi?
Această întrebare ar trebui să îndemne la o evaluare riguroasă a planurilor de pregătire și a capacității de răspuns a orașului, în special în ceea ce privește infrastructura de urgență și capacitatea spitalelor de a gestiona un număr mare de victime.
Există anumite regiuni care sunt mai predispuse la aceste evenimente, iar Bucureștiul se află, din păcate, pe una dintre ele.
Aflându-se în apropierea Vrancei, un veritabil furnal seismic, un cutremur în București prezintă riscuri mai mari decât ne-am putea imagina.
Aplicația „Riscul seismic al Bucureștiului”, accesibilă din site-ul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INFP, prezintă harta din satelit a Bucureștiului, pe aceasta fiind marcate spitalele din București, ce ar trebui să preia cazurile în cazul unui cutremur.
Totodată sunt marcate imobilele vulnerabile, cu câte un cod de culoare, specific gradului de risc seismic.
Lecțiile trecutului: cutremurul din 1977 și cel din 1940
Dacă te gândești că istoria seismelor este scrisă doar în cărți și arhive, te înșeli. Este scrisă în fiecare crăpătură a clădirilor vechi și în fiecare plan de consolidare nou.
Este o poveste vie, care continuă să se scrie cu fiecare măsură de prevenție pe care o luăm și cu fiecare exercițiu de pregătire pe care îl efectuăm.
Pe 4 martie 1977, ceasurile s-au oprit la ora 21.22. Un cutremur devastator cu o magnitudine de 7,2 a zguduit întreaga țară, în București, urmările fiind catastrofale.
Seismul a provocat pierderea a 1.578 de vieți și rănirea a 11.300 de persoane. În București au fost înregistrare 1.391 de victime.
Printre acestea s-au numărat personalități marcante, precum poetul și criticul literar A. E. Baconski, cântăreața Doina Badea, actorul Toma Caragiu și prozatorul Alexandru Ivasiuc, alături de mulți alții.
Pierderea lor a reprezentat un profund impact cultural și emoțional pentru România.
Acest cutremur a evidențiat vulnerabilitățile structurale ale Bucureștiului și a accentuat necesitatea consolidării clădirilor și îmbunătățirii pregătirii pentru viitoarele cutremure.
Cutremurul din 1940
Mai puțin cunoscut generațiilor actuale este cutremurul din 10 noiembrie 1940, cu o magnitudine de 7,4.
Acest seism a fost mult mai violent decât cel din 1977, din cauza replicilor anterioare, dar și ulterioare cutremurului.
Aceste replici au depăși în câteva rânduri 5 grade pe scara Richter. Seismul devastator a provocat moartea a aproximativ 1.000 de persoane și rănirea a altor 4.000.
În București, au fost estimate între 300 și 500 de victime. A fost cutremurul care a provocat prăbușirea blocului Carlton, din Capitală.
Printre victime s-a numărat și I. Vasilache, un cunoscut compozitor și cântăreț, parte a duetului umoristic Stroe și Vasilache.
Regretatul actorul Sebastian Papaiani a declarat că și-a pierdut frații gemeni în acel cutremur.
Seismul a avut consecințe grave asupra infrastructurii Capitalei, inclusiv prăbușirea unor clădiri importante și afectarea gravă a altor structuri.
Mai multe clădiri emblematice au suferit pagube, printre acestea Ateneul Român, Palatul Poștelor, adică actualul Muzeu Național de Istorie și Palatul CEC.
Aceste două evenimente tragice subliniază importanța continuă a pregătirii și reacției adecvate în fața unui cutremur major, pentru a proteja viețile și pentru a păstra patrimoniul cultural și istoric al României.
Învățăm din aceste experiențe dureroase că fiecare clădire consolidată, fiecare plan de urgență bine gândit și fiecare exercițiu de pregătire poate face diferența între salvarea sau pierderea de vieți omenești în viitor.
Dacă ne-ar surprinde un cutremur azi, în București, precum oricare dintre cele două seisme, din 1940 sau 1977, supraviețuirea s-ar putea dovedi o veritabilă loterie, din păcate.
Înțelegerea fenomenului seismic
Ați simțit vreodată pământul mișcându-se sub picioarele voastre? Ei bine, acesta este un fenomen care a fascinat și înspăimântat omenirea de-a lungul istoriei.
Cutremurele, aceste mișcări bruște ale scoarței terestre, sunt mai mult decât simple vibrații – sunt expresia puterii neîmblânzite a naturii.
Dar ce anume declanșează aceste mișcări tectonice? Cutremurele, ca fenomene naturale, sunt rezultatul eliberării bruște de energie în interiorul Pământului.
Gândiți-vă la cutremure ca la niște semne de carte în povestea planetei, care marchează capitole importante în istoria geologică. Dar cum se produc aceste fenomene?
E simplu: când plăcile tectonice care alcătuiesc scoarța terestră se ciocnesc, se freacă una de alta sau se depărtează, energia acumulată se eliberează subit, provocând mișcări ale solului. Asta e, în esență, un cutremur.
Imaginați-vă plăcile tectonice ca pe niște bucăți uriașe de puzzle care alunecă, se ciocnesc și se suprapun pe o suprafață lichidă și fierbinte.
Acest „dans” nevăzut se desfășoară continuu sub suprafața Pământului. Uneori, plăcile se blochează și presiunea se acumulează până când, în cele din urmă, se eliberează brusc.
Acesta este momentul în care solul se zguduie și noi simțim cutremurul.
Cum se măsoară un cutremur?
Când auziți la știri despre magnitudinea unui cutremur, vă întrebați probabil ce înseamnă acele cifre. Să fie vorba despre puterea cutremurului? Da, exact!
Magnitudinea măsoară energia eliberată la originea cutremurului, iar intensitatea reflectă efectele la suprafață.
Cu cât cifra este mai mare, cu atât cutremurul este mai puternic. Dar nu vă lăsați păcăliți de numere; chiar și un cutremur de magnitudine mică poate avea un impact mare în anumite condiții.
România, în special regiunea Vrancea, este cunoscută pentru activitatea sa seismică semnificativă, cu cutremure care se produc la adâncimi intermediare între 60 și 200 km.
Înțelegerea mecanismului acestor cutremure și a zonelor seismogene este vitală pentru pregătirea adecvată.
Magnitudinea cutremurelor, măsurată pe scara Richter, ne oferă o imagine asupra energiei eliberate în timpul acestor evenimente, ajutând la evaluarea riscului seismic, dacă s-ar produce un cutremur azi, în București și în alte zone ale țării.
Măsuri de Pregătire și Siguranță
Pentru a face față unui „cutremur azi”, este esențial ca locuitorii Bucureștiului să fie bine pregătiți.
Deși majoritatea cutremurelor sunt de mică intensitate și trec neobservate, există un model care ne arată că trebuie să fim mereu în gardă.
Așadar, când va fi următorul mare cutremur? Este o întrebare la care nimeni nu poate răspunde cu certitudine, dar istoria ne învață că este mai bine să fim mereu pe fază.
Recomandările de pe platforma „fiipregatit.ro” includ efectuarea regulată a lucrărilor de întreținere la clădiri și pregătirea unui rucsac de urgență.
În timpul unui cutremur, se recomandă adăpostirea în locuri sigure și protejarea capului.
Importanță kit-ului de salvare și a planului de evacuare, dacă ești surprins de un cutremur azi
Dacă ai fii surprins de un cutremur azi, kitul de supraviețuire ar deveni mai mult decât un simplu rucsac plin cu diverse lucruri. Dar ce exact trebuie să conțină?
În primul rând, apa este esențială. Asigură-te că ai suficientă apă pentru cel puțin 72 de ore pentru fiecare membru al familiei.
Alimentele neperisabile, cum ar fi conservele sau batoanele proteice, sunt următoarele pe listă. Nu uita de un deschizător de conserve manual și de ustensile de unică folosință.
Lanternele și bateriile de rezervă te vor ajuta să rămâi luminat în întuneric, iar un radio cu manivelă sau baterii îți va ține companie și te va informa în timp real.
Păstrează în kit și o trusă de prim ajutor complet echipată, haine de schimb, pături de urgență și orice medicamente specifice pe care tu sau membrii familiei le puteți necesita.
Dar nu este suficient să ai un kit, trebuie să știi și unde să-l păstrezi! Ideal ar fi să ai un kit în casa, unul în mașină și un mini-kit la locul de muncă.
Așa vei fi pregătit indiferent de locul în care te va surprinde cutremurul. Acum, să vorbim despre planul de evacuare.
Cunoașterea planului de evacuare, vitală dacă te surprinde un cutremur azi
În caz de cutremur, este esențial să știi unde sunt ieșirile de urgență și să le poți accesa rapid. Dacă locuiești într-un bloc, cunoști scările de evacuare?
Dacă ești la birou, ai identificat deja rutele de ieșire și locurile sigure unde te poți adăposti în timpul seismului? Aceste detalii pot salva vieți, așa că nu le ignora.
Și nu uita, practica este cheia! Participă la exerciții de evacuare organizate de autorități sau inițiază tu însuți astfel de exerciții acasă sau la locul de muncă.
Învață să te adăpostești rapid sub un cadru rezistent, cum ar fi un birou sau o masă, și să te protejezi capul și gâtul.
După seism, exersează evacuarea într-un mod calm și ordonat, fără a folosi lifturile.
Informarea este la fel de importantă. În era digitală, avem acces la o multitudine de resurse online care ne pot ajuta să înțelegem mai bine fenomenele seismice și cum să ne pregătim pentru ele.
După cutremur, este important să verificăm eventualele răniri, să evaluăm daunele și să urmăm instrucțiunile autorităților pentru gestionarea situației
Dacă am fi luați prin surprindere de un cutremur azi, în București, este vital să recunoaștem responsabilitatea colectivă în pregătirea și răspunsul la seisme.
Dacă te surprinde un cutremur azi, este crucial să:
- Rămâi în interiorul clădirii și te adăpostești sub o masă sau lângă o piesă solidă de mobilier;
- Evită ferestrele, geamurile și obiectele care pot cădea sau aluneca;
- În cazul persoanelor aflate în vehicule, recomandarea este să rămână în interior și să oprească într-un loc sigur.
După cutremur: acțiuni imediate, post-seism
Imediat după un cutremur, urmează acești pași:
- Verifică dacă tu sau persoanele din jur sunt rănite și acordă primul ajutor;
- Verifică instalația de gaz și de apă și ia măsuri de precauție pentru prevenirea incendiilor sau inundațiilor;
- Urmărește instrucțiunile autorităților și evită utilizarea mașinii decât în situații extreme.
Colaborarea între autorități, instituții, organizații non-guvernamentale și cetățeni este cheia pentru a crește reziliența orașului, din punctul de vedere al locuitorilor, dar și al infrastructurii.
Fiecare locuitor are un rol de jucat: de la informare și pregătire personală până la participarea la inițiativele comunitare.
Prin eforturi comune, putem îmbunătăți capacitatea Bucureștiului de a face față unui cutremur major, protejând astfel vieți și reducând daunele.