Investigații privind fixarea ROBOR
Bogdan Chirițoiu a menționat că intenția este de a finaliza, anul viitor, investigațiile în domeniul bancar, având în vedere că există două astfel de investigații în curs. El a exprimat dorința de a le încheia pe amândouă simultan, pentru a evita situația în care ar putea fi aplicate două amenzi mari una după alta.
Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că ar dori să trateze aceste investigații ca pe un pachet, în cazul în care se ajunge la amenzi, dar a adăugat că este posibil să nu fie impuse sancțiuni.
El a explicat că prima investigație se referă la o posibilă înțelegere pentru stabilirea indicatorilor precum ROBOR, implicând trezoreriile băncilor. Cea de-a doua investigație vizează funcționarea biroului de scoring, care este gestionat de bănci. Suspiciunea este că, prin penalizarea clienților care fac numeroase interogări sau care caută împrumuturi de la mai multe bănci, se descurajează migrarea clienților între instituțiile financiare.
Chirițoiu a explicat că, dacă un client colaborează cu banca sa, este o situație, dar dacă încearcă să obțină oferte de la alte bănci, scoringul său scade, ceea ce îl face să fie perceput ca un client mai riscant. Astfel, acest sistem ar putea descuraja clienții să se mute la alte bănci, ceea ce reprezintă o suspiciune pe care autoritatea o are.
„La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta.
Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi.
Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor.
Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor.
Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea”, a spus Bogdan Chirițoiu.
Cele zece bănci care participă la calculul ratei ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala București, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.
Ce este ROBOR
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata dobânzii la care băncile implicate în calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei altor bănci participante. Prin intermediul ROBOR, o bancă poate atrage lichiditate sau, dimpotrivă, o poate elibera atunci când dispune de lichiditate în exces.
Autoritatea de concurență derulează în prezent două investigații în sectorul bancar. Prima dintre acestea vizează posibilele înțelegeri între cele 10 bănci în scopul stabilirii ratei dobânzii ROBOR la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing”, care se referă la stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID. Această informație a fost comunicată de Bogdan Chirițoiu în cadrul unei conferințe de specialitate.
