Specialiștii în evaluare seismică au arătat care ar fi realitatea în București, în cazul unui cutremur ca cel similar din Turcia. Documentul a fost trimis la toți oficialii români interesați.

„România este predispusă la o serie de dezastre naturale, în special cutremure, inundații, secetă și fenomene meteorologice extreme. În ultimele decenii, dezastrele au avut efecte fizice, sociale și financiare semnificative. Din 1990, s-au înregistrat 77 de dezastre grave în România, inclusiv 44 de inundații, 15 situații de temperaturi extreme, 7 furtuni, 2 cutremure puternice, 1 secetă și 1 alunecare de teren,9 rezultând în daune directe peste 3,5 miliarde USD. (…)

Deși sunt relativ rare, cutremurele prezintă un risc considerabil pentru România, mai ales având în vedere numărul de clădiri construite înainte de elaborarea codurilor de proiectare moderne. În ultimii 200 de ani, s-au înregistrat mii de victime și au fost avariate grav zeci de mii de clădiri ca urmare a cutremurelor.

Vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată de faptul că 75% din populația țării (sau 65 % din populația urbană) și 45% din totalul serviciilor de transport, energie, apă, comunicații critice sunt situate în zone cu risc seismic ridicat.

Bucureștiul, unul dintre cele mai expuse 10 orașe la risc seismic din lume

Se estimează că 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării se află în zone seismice. Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastru, fiind unul dintre cele mai expuse 10 orașe la risc seismic din lume.

Bucureștiul este situat la aproximativ 100–170 km distanță de sursa seismică de adâncime intermediară din Vrancea, unde se pot produce cutremure cu magnitudine moment de până la 8,1. (…)

Peste 60% din clădirile din România care sunt evaluate ca făcând parte din Clasa I de risc seismic (RS I) se află în București (aproximativ 356 structuri cu 6.536 de apartamente). Majoritatea locuințelor din aceste blocuri de apartamente sunt ocupate.

Este important de subliniat că aceste cifre reflectă doar clădirile care au fost evaluate și că există multe alte clădiri care ar putea avea risc seismic, dar care nu au fost niciodată evaluate.

Multe dintre aceste clădiri sunt îmbătrânite și deteriorate, ceea ce le-a sporit și mai mult vulnerabilitatea. Pentru clădirile construite ulterior codului de proiectare din 2013 privind rezistența seismică (armonizat cu EUROCODE 8) și care respectă acest standard, probabilitatea de avarii severe sau colaps în caz de cutremur este scăzută. Cu toate acestea, este important de menționat că inclusiv clădirile construite recent pot suferi avarii, iar performanțele lor seismice depind de calitatea construcției, precum și de întreținerea periodică, a arătat evz.ro.

Efectele unui eveniment similar cu cutremurul din Vrancea 1977

Oamenii de știință și inginerii estimează că, dacă astăzi ar avea loc un eveniment similar cu cutremurul din Vrancea 1977, acesta ar putea duce la costuri ale pierderilor directe de 7-11 miliarde de euro, cu pierderi economice care depășesc 25 de miliarde de euro.

De asemenea, aceștia estimează că numărul deceselor poate varia între 700 și 4.500, iar funcționalitatea și accesul la locuințe în București ar fi redusă la 30%, cu o creștere înceată până la 65% după un an și la 90% după doi ani.

Pornind de la modelele și informațiile existente, inclusiv proiectul național de cercetare RO-Risk, Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) a efectuat o evaluare preliminară a riscului seismic pentru acest raport. Rezultatele acestei analize sunt incluse în Caseta 2.

Evaluarea efectelor potențiale ale unui seism major asupra Bucureștiului

Evaluarea a luat în considerare două scenarii ale impactului unui cutremur de adâncime intermediară, cu epicentrul în Vrancea, cu magnitudinea 7.5 (scenariul 1) și, respectiv, cu magnitudinea 7.7 (scenariul 2), cu o adâncime focală de 100 km și distanță epicentrală de 100 km față de București.

Evaluarea a avut în vedere impactul asupra clădirilor de locuințe, infrastructurii educaționale, și a unui număr de pasaje și poduri, precum și un studiu mai detaliat privind o zonă mai restrânsă – Colentina-Tei.

Clădiri de locuințe: S-a folosit modelul HAZUS, acceptat internațional pentru estimarea numărului de victime și a pierderilor economice.

În primul scenariu, pierderile economice directe cauzate de avariile produse de cutremur doar la nivelul clădirilor de locuințe din București s-ar putea ridica la aproximativ 5,5 miliarde de euro; cele mai ridicate pierderi economice sunt previzionate în sectoarele 3, 2 și 6; cel mai mare număr de persoane afectate – sectoarele 2, 3 și 6; cel mai mare număr de decese – în sectoarele 2, 3 și 6.

Cel mai mare număr de clădiri individuale cu avarii extinse sau totale se găsește în sectorul 1. În acest scenariu, peste 50.000 de persoane locuiesc în clădiri preconizate a suferi avarii extinse sau chiar totale; de asemenea, scenariul prevede peste 2.500 de decese.

În cadrul celui de-al doilea scenariu, pierderile economice directe totale aferente avariilor provocate de seism doar la nivelul clădirilor de locuințe din București se ridică la aproximativ 7,9 miliarde de euro. Cea mai mare pondere a pierderilor cauzate de seism și a numărului de persoane afectate se află în Sectoarele 2 și 3. Cel mai mare număr de persoane care locuiesc clădiri cu avarii extinse sau totale se găsește în Sectoarele 2 și 6. În acest scenariu, cel mai mare număr de clădiri individuale cu avarii extinse sau totale se află în Sectorul 5.

Peste 120.000 de persoane ar fi afectate

În acest scenariu, peste 120.000 de persoane locuiesc în clădiri preconizate a suferi avarii extinse sau chiar totale; de asemenea, scenariul prevede peste 4.000 de decese. În rezumat, analiza arată că aproximativ 50% dintre clădirile de locuințe din București sunt structuri cu înălțime mică, construite înainte de codurile de proiectare seismică din 1978, însă doar 10 la sută din populație locuiește în aceste clădiri.

Aproximativ 60% din populația din sectoarele 2, 3 și 6 locuiește structuri cu înălțime mare (fie proiectate folosind un cod inferior, fie un cod de proiectare moderat). 40% din populația Bucureștiului trăiește în structuri slabe din punct de vedere seismic, cu înălțime mică sau mare (construite în perioada 1963-1977), care reprezintă aproximativ 4% din numărul total de clădiri. 1,5% din populație locuiește structuri cu înălțime mare, construite înainte de codurile de proiectare seismică, care reprezintă 0,26% din numărul total de clădiri din București.

Această categorie s-a aflat în centrul politicilor de reducere a riscurilor seismice din ultimii 25 de ani. Sectoarele 1, 2 și 5 au cea mai mare pondere a populației care trăiește în structuri cu înălțime mică, construite înainte de codurile de proiectare seismică.