Un raport al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată faptul că zona seismică Vrancea ar putea produce un cutremur de maxim 8,1 grade pe scara Richter.

Din cauza adâncimii mari, pagubele produse de un astfel de seism în România ar depăși dezastrul din Turcia.

Mircea Radulian, directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului, a explicat că că magnitudinea 8,1 este una maxim aşteptată. El subliniază că cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs în România a fost de 7,9.

Un cutremur de 8,1 ar fi peste ceea ce s-a produs recent în Turcia, iar efectele ar putea fi mult mai grave.

„Pentru Vrancea, cea mai gravă este situaţia vulnerabilităţii structurilor sau zonelor populate. Aici e problema. Cutremurul nu poate produce mişcări foarte mari”, a explicat Mircea Radulian în emisiunea Sinteza Zilei de pe Antena 3.

În Vrancea se pot produce cutremure de 8,1 grade

Potrivit proiectului PRO-RISK, cel mai puternic cutremur ce poate avea loc în zona Vrancea poate avea o magnitudine maximă de 8,1 grade.

De asemenea, datorită adâncimii mari la care s-ar produce, a modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de aceste cutremure nu ar fi majore numai în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV, arată documentul IGSU, relatează Antena 3.

Specialiștii de la IGSU susțin că un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter eliberează o energie egală cu cea a 1.200 de bombe nucleare precum cele de la Hiroshima. Vrancea se află în punctul de convergență dintre Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.

„Coliziunea acestor plăci a provocat acum câteva zeci de milioane de ani desprinderea unui bloc litosferic care este în prezent scufundat în manta (litosfera este scoarța, învelișul exterior solid al globului pământesc; așadar este vorba despre un bloc din scoarța terestră care s-a scufundat în manta, al doilea strat al Pământului, aflat sub scoarță).

Blocul provine dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare (între 90 și 180 de km de obicei) unde, în mod normal, condițiile de temperatură ar face imposibil acest lucru”, a explicat IGSU.

Care ar fi pagubele, în cazul unui asemenea cutremur

Documentul IGSU mai arată că seismele produse în această zonă pot afecta zeci de localități urbane de pe teritoriul României, în special pe direcția Iași – Focșani – București.

Cele mai mari cutremure au avut loc în 1940, 1977 și 1986.

Potrivit studiului „Concepția națională de răspuns post seism”, realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) la finalul anului 2021, vor exista peste 350.000 de clădiri rezidențiale grav avariate în urma unui cutremur major în România, cu intensitate de 7,4 – 8,1 MW.

Totodată, numărul de persoane grav rănite sau decedate ar fi de peste 45.000. Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un cutremur major.