O decizie a Curții de Apel Brașov, care schimbă în totalitate soluția dată în primă instanță de Tribunalul București, riscă să pună pe tapet la nivelul Comisiei Europene modul în care sunt acordate și gestionate garanțiile de stat pentru co-finanțarea proiectelor europene derulate de IMM-urile din România și practica de soluționare a instanțelor românești în materia acestor garanții care se supun legislației europene privind ajutoarele de stat, scrie economica.net.

Speța în cauză, Vlăsia SRL versus OTP Bank și Eximbank, a mai făcut obiectul unor anchete jurnalistice derulate de presa centrală și locală, fiind reclamate, dincolo de durata extrem de lungă a procesului, intrat în cel de-al 11–lea an, și relații de incompatibilitate dintre avocații apărării și judecătorii din cauză, intervenția unor rezerviști din serviciile de securitate sau suma record obținută în primă instanță de societatea din Pitești de la cele două bănci.

Dosarul în cauză, 32934/3/2013-apel a avut două strămutări consecutive admise de ICCJ, respectiv de la C.A. Bucuresti la C. A. Galați și apoi la C.A. Brașov, care a reușit, abia după 5 ani să judece apelul si sa pronunte Decizia 274/AP/2021, pe care a motivat-o după mai bine de 200 de zile.

Pot pierde toate firmele din România

Cea mai mare pierdere ar putea fi înregistrată, dacă această hotărâre rămâne definitivă, de către întreprinderile mici și mijlocii în următorul cadru bugetar în care Romania are alocate fonduri de 80 de milliarde de euro și de bugetul de stat dacă se va constata că modalitatea în care sunt acordate garanțiile în numele și contul statului prin Eximbank permite transfornarea acestora, de fapt, în ajutoare de stat pentru bancile creditoare.

În comunicarea Comisiei CE 155/2008 pe baza careia a fost consacrata si procedura financiara care face obiectul cauzei aflate pe rolul ICCJ, statele membre sunt avertizate în mod explicit de pericolele pe care le reprezintă încălcarea prevederilor europene în materia ajutoarelor de stat și a consecințelor acestora.

Pericol de infrigement

În acest context, există pericolul ca o acțiune a CE să se transforme chiar în infringement pentru statul roman fix la începutul unei perioade in care România beneficiază de cea mai mare valoare a fondurilor europene destinate dezvoltării.

În accepțiunea CA Brasov, emitentul garanției este tratat ca un privat, garanția fiind executată în condițiile specifice oricărei garanții bancare cu consecința prejudicierii evidente a bugetului de stat și a beneficiarului legal pentru care a fost emisa garanția.

Ce au decis judecătorii de la Brașov?

Lecturând decizia instantei brașovene se constata fara echivoc ca judecatorii completului de judecata au uitat complet că garanția suverană care a facut obiectul cauzei a fost consacrată pe baza unei legislații europene și nationale speciale, pe care nu a reținut-o cel puțin cu titlu de evidență, a uitat că pe parcursul judecării avea obligația să respecte dreptul la apărare al părților litigante dar, și mai absurd, a uitat că a încuviințat o expertiză contabilă judiciară, ignorată complet ulterior.

Ori atât expertizele dispuse în cadrul procesului, cât și decizia primei instanțe atrag atenția asupra faptului că banca creditoare (în speță OTP Bank), a modificat condițiile inițiale din contract, pe baza cărora a primit și apoi a executat garanția de stat aprobată de Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări – CIFGA.