Majoritatea națiunilor cu venituri mici se află în pragul unei crize a datoriilor, stârnind temeri cu privire la o contagiune globală.
Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, cu venituri mici, se află acum fie într-o criză a datoriilor, fie cu un pas mai aproape. Între timp, este de așteptat ca cele două mari economii ale lumii, SUA și China, să înregistreze o creștere a datoriei publice la niveluri mai ridicate decât înainte de pandemie, arată o analiză Al Jazeera.
Ghana și Sri Lanka au intrat în incapacitate de plată în 2022, la doi ani după Zambia. Pakistanul și Egiptul sunt și ele în pragul unui default. Pe 30 iunie, Pakistanul a obținut un acord de finanțare de 3 miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internațional, promițându-i se un ajutor pe termen scurt.
Nivelurile datoriei publice globale rămân ridicate
Nivelurile datoriei publice globale rămân ridicate – la 92% din produsul intern brut (PIB) la sfârșitul anului 2022 – în ciuda scăderii de la nivelurile record înregistrate în timpul pandemiei, când au atins 100% din PIB, la finele anului 2020. Se poate vorbi totuși despre o contagiune globală a crizei datoriilor? Iar țările cu venituri mici sunt expuse un risc mult mai mare decât celelalte? Și ce mai pot face țările mai bogate și instituțiile financiare, precum FMI și Banca Mondială, pentru a calma situația?
Nu există dovezi ale unei contagiuni
Răspunsul este clar: datoria în creștere a țărilor sărace este alarmantă, dar nu există dovezi ale unei contagiuni care ar putea declanșa o criză globală. Nu încă. Cu toate acestea, economiștii și experții în gestionarea datoriilor susțin că țările mai bogate trebuie să acționeze rapid pentru a aduce creditori relativ noi, inclusiv China și sectorul privat, pentru acorduri de restructurare a datoriilor și pentru a evita repetarea crizei datoriilor, din anii 80, care a îngenunchiat zeci de state mai puțin dezvoltate.
Prăbușirea cauzată de pandemie
Pandemia COVID-19 a zdrobit activitatea economică la nivel global, ducând la deficite și la creșterea cheltuielilor guvernelor pentru a proteja economia de efectele negative ale încetinirii și ale disponibilizărilor. Drept urmare, datoria publică globală a crescut cel mai mult într-un an, de la 84% din PIB la sfârșitul anului 2019, la 100% un an mai târziu. Națiunile mai sărace, care au fost afectate puternic de criza de sănătate publică, au depins mai mult de împrumuturile externe pentru a supraviețui. Aproximativ 60% din țările în curs de dezvoltare cu venituri mici sunt acum fie cu risc ridicat, fie în dificultate de îndatorare. Fie au avut, fie sunt pe cale să înceapă un proces de restructurare a datoriei. Această cifră era de 40% înainte de pandemie.
Agravată de invazia Ucrainei
Situația datoriilor a fost agravată de invazia Ucrainei, în februarie 2022. Războiul a dus la o creștere a prețurilor globale la mărfuri și alimente. ”Creșterea inflației a făcut ca marile bănci centrale să crească ratele dobânzilor, ceea ce a făcut costul datoriei și mai costisitor. Este o problemă atât pentru țările cu venituri mici, cât și pentru țările cu venituri medii”, susține Ugo Panizza, profesor de economie la Institutul de Studii Internaționale și de Dezvoltare, cu sediul în SUA. În total, 52 de țări în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme grave de îndatorare și costuri ridicate ale împrumuturilor. Așa cum se întâmplă adesea în timpul crizelor, valoarea dolarului s-a consolidat în 2022, în comparație cu majoritatea monedelor emergente, pe măsură ce cererea investitorilor pentru moneda SUA a crescut. La rândul său, acest lucru a creat o și mai mare dificultate în achitarea datoriilor de către țările cu venituri mici și medii. De exemplu, moneda Ghanei, cedi, a pierdut mai mult de 50% din valoare între ianuarie și octombrie 2022, ceea ce a făcut ca povara datoriilor țării să crească cu 6 miliarde de dolari. Ghana a intrat în incapacitate de plată, în decembrie.
Datorii către cine?
În mod tradițional, țările mai sărace au împrumutat în primul rând de la așa-numitul Club al creditorilor de la Paris, format din țări mai bogate ca SUA, Marea Britanie, Australia și Germania, precum și instituții ca Banca Mondială, FMI sau Banca Africană de Dezvoltare. Dar, în ultimii 20 de ani, China și deținătorii privați de obligațiuni au devenit creditori majori a țărilor mai sărace. Ponderea datoriei externe, datorate de state cu venituri mici și mijlocii creditorilor Clubului de la Paris, a scăzut de la 28% în 2006 la 11% în 2020. În aceeași perioadă, ponderea datorată Chinei a crescut brusc, de la 2% la 18%, în timp ce ponderea euroobligațiunilor vândute instituțiilor private de credit a crescut de la 3 la sută la 11%.
China deține mai mult de jumătate din datoria externă a Zambiei. Sri Lanka datorează Beijingului peste 10% din rambursări. De fapt, pentru mai bine de jumătate din cele 73 de țări care fac parte din Inițiativa pentru Suspendarea Serviciului Datoriei (DSSI) G-20, China este acum cel mai mare creditor bilateral.