Frecvența bulelor crește odată cu dimensiunea la care se umflă. Prevalența crescută pare să fie determinată de schimbul constant de informații la scara maselor. În urmă cu un secol, când cineva era entuziasmat de o idee, le-o spunea imediat familiei și prietenilor. Printre cele mai faimoase bule din istorie se numără ”tulipomania”, prima criză speculativă din istorie. În februarie 1637 s-a produs ceea ce este considerată acum prăbușirea primei bule speculative din istorie, cea a bulbilor de lalea din Olanda, supranumită „Tulipomania”.

Pe vremuri, bulele erau un fel de eveniment care avea o dată sau de două ori pe secol. Acum 20 de ani, bulele au devenit un eveniment care se produce o dată sau de două ori pe deceniu. Bula dot com din 1999-2000 a fost urmată de bula imobiliară, începând cu 2005, scrie Seekingalpha într-o analiză.

Bulele au devenit un eveniment care se poate produce o dată sau de două ori pe an

Astăzi, cu stilul rapid de comunicare pe internet, în care „câștigătorul ia tot”, bulele au devenit un fel de eveniment care se poate produce o dată sau chiar de două ori pe an. Dacă și un mic procent al destinatarilor informațiilor este entuziasmat, se creează un interes copleșitor. Dacă sursa de entuziasm global este o acțiune sau este legată de un grup de acțiuni, poate genera trilioane de dolari de la o singură idee, într-o perioadă scurtă de timp. Rezultatul este unul singur; umflarea frecventă a bulelor. Doar în ultimii ani au existat cel puțin șase bule. Iată care sunt mini-bulele care nu au atins pragul de un trilion de dolari:

-Canabisul
– SPAC (Special Purpose Acquisitions Company)
– Hidrogenul verde

Investițiile în IA prezintă un interes mai mare

A existat și o bulă a vehiculelor electrice, care a atins pragul de un trilion de dolari în capitalizarea bursieră. Chiar dacă vehiculele electrice ar putea prevala, această capitalizare de piață a fost mult prea mare. Anumite estimări arată că o parte semnificativ mai mare a pieței dorește să investească mai mult în AI decât în cripto, chiar și la apogeul popularității cripto. Acest tip de investiții ar putea declanșa o bulă și mai mare.

Având în vedere acest lucru, există mai multe aspecte ale unei bule IA: meritul, alocarea, perturbatori sau perturbați și captarea valorii Block-chain are un anumit merit, în timp ce criptomonedele în sine au zero merit, deoarece nu transmit proprietatea asupra tehnologiei. Chiar și în stadiile sale incipiente, IA poate avea multe utilizări, de la distilare de informații complexe, ușor de înțeles, până la codificare complexă. Investițiile în IA nu vor eșua din cauza faptului că AI nu este suficient de bună, ci mai
curând pentru că mulți nu vor reuși să traducă puterea IA în profit.

Până acum, principalele investiții în Inteligența Artificială par să fie tehnologia mega-cap, care are, în mod legitim, componente AI, dar problema este că, în acest moment, IA reprezintă o parte irelevant de mică a veniturilor. Există câteva ETF-uri concepute pentru a viza IA sau, mai curând, concepute pentru a atrage investiții care doresc să țintească Inteligența Artificială.

Istoria e plină de astfel de cazuri

Deși accentul se pune pe cursa pentru a construi cea mai bună IA, piața nu s-a concentrat suficient de mult pe principiile de bază ale afacerilor. A construi ceva „cool” nu este suficient. O companie trebuie să aibă
mecanisme care să permită să capteze valoarea creației. Indiferent de valoarea pe care o va avea la un moment dat tehnologia IA, ar putea să îmbunătățească eficiența concurenței sau ar putea deveni disponibilă, gratuit, pentru consumatori, astfel încât numărul consumatorilor să crească, în locul profiturilor companiei. De aceea, ar fi bine ca cei care se gândesc să investească în IA, să nu privească doar instrumentul în sine, ci să examineze mai bine modul în care compania va obține câștigurile. Istoria este plină de cazuri ale unor inventatori străluciți, care nu au câștigat un sfanț din invențiile lor care le-au schimbat lumea.