În 2024, economia României s-a confruntat cu un dezechilibru major, pe fondul creșterii accelerate în deficitul de cont curent și a datoriei externe. Deficitul extern a depășit 8% din PIB, în timp ce investițiile străine directe, esențiale pentru finanțarea sustenabilă a economiei, au scăzut considerabil.
Pe de altă parte, datoria externă totală a României a depășit pragul istoric de 200 de miliarde de euro, susținută de împrumuturile guvernamentale. Această evoluție ridică semne de întrebare privind stabilitatea financiară a țării și capacitatea de a gestiona obligațiile externe pe termen lung.
Deficitul de cont curent a crescut accelerat
România a încheiat anul 2024 cu un deficit de cont curent de 29,4 miliarde de euro, în creștere față de 21,5 miliarde de euro în 2023, potrivit datelor preliminare furnizate de Banca Națională a României.
Raportat la produsul intern brut, ponderea deficitului a urcat de la 6,6% în 2023 la aproximativ 8,3% anul trecut, având o evoluție similară cu deficitul bugetar, care a ajuns la 8,7%.
Nivelul ridicat al deficitului extern din 2024 se apropie de cel înregistrat în 2022, când creșterea abruptă a prețurilor la energie a determinat majorarea costurilor importurilor.
Cu toate acestea, în 2023, presiunile inflaționiste s-au mai temperat, însă dezechilibrele financiare ale României au continuat să se adâncească. În trecut, un nivel atât de ridicat al deficitului extern a fost înregistrat doar înainte de criza financiară globală din 2008-2010.
Comerțul exterior, principala sursă a dezechilibrului
Deficitul din comerțul cu bunuri a atins anul trecut 32,9 miliarde de euro, comparativ cu 29 de miliarde de euro în 2023. Deși exporturile au continuat să crească, ritmul acestora nu a reușit să compenseze avansul importurilor, accentuând dezechilibrul comercial.
În paralel, excedentul din comerțul cu servicii a înregistrat o scădere importantă, coborând de la 13,3 miliarde de euro în 2023 la 11,5 miliarde de euro în 2024.
Această contracție a fost determinată în principal de diminuarea surplusului din transporturi, care s-a redus cu peste 860 de milioane de euro, ajungând la 4,7 miliarde de euro.
Pe de altă parte, cheltuielile românilor pentru turism în afara țării au crescut, ceea ce a dus la un deficit mai mare în acest sector.
În 2024, decalajul dintre cheltuielile turiștilor români peste hotare și veniturile din turismul străin a crescut cu 604 milioane de euro, ajungând la 4,3 miliarde de euro.
Deteriorarea balanței veniturilor și a investițiilor străine
Balanța veniturilor primare a suferit o deteriorare semnificativă, deficitul crescând la 9,3 miliarde de euro, față de 8 miliarde de euro în 2023.
Scăderea veniturilor nete obținute din remunerarea salariaților a contribuit la această evoluție negativă, înregistrând un declin de aproximativ 800 de milioane de euro.
În același timp, costurile cu datoria publică externă au continuat să crească. Plățile nete către investitorii străini care dețin titluri de stat românești au ajuns la 3,6 miliarde de euro, în creștere cu 1 miliard de euro față de 2023.
Pe de altă parte, dividendele plătite de companiile românești către acționarii străini au rămas aproape neschimbate, situându-se la o valoare netă de 11,6 miliarde de euro.
Balanța veniturilor secundare a fost afectată, de asemenea, înregistrând o scădere semnificativă. Valoarea netă a acestui indicator a coborât de la 2,2 miliarde de euro în 2023 la 1,3 miliarde de euro anul trecut, în principal din cauza reducerii transferurilor private și a celor efectuate de administrația publică.
O tendință îngrijorătoare a fost reprezentată de scăderea investițiilor străine directe, care au coborât la 5,7 miliarde de euro în 2024, comparativ cu 6,7 miliarde de euro în anul anterior.
Din această sumă, participațiile de capital au reprezentat 4,7 miliarde de euro, reflectând o reticență a investitorilor în ceea ce privește mediul economic din România.
Datoria externă a depășit 200 de miliarde de euro
Datoria externă totală a României a atins un nivel record, ajungând la 203,6 miliarde de euro, față de 183,2 miliarde de euro în 2023.
O parte semnificativă din această datorie este reprezentată de creditele intra-grup, considerate o formă de investiție străină directă, care au crescut de la 47,3 miliarde de euro în 2023 la 49,3 miliarde de euro anul trecut.
Excluzând împrumuturile contractate de filialele multinaționalelor, datoria externă a României s-a situat la 154,3 miliarde de euro în 2024, în creștere față de 135,9 miliarde de euro în anul precedent.
Datoria externă publică, susținută de împrumuturile guvernamentale, a ajuns la 107,1 miliarde de euro, comparativ cu 91,8 miliarde de euro în 2023.
Statul a continuat să se bazeze pe finanțarea externă pentru a acoperi deficitul bugetar în creștere. În același timp, datoria băncilor s-a menținut relativ constantă, situându-se la 12,9 miliarde de euro.
Pe de altă parte, datoria companiilor private către creditori externi a crescut semnificativ, ajungând la 29,8 miliarde de euro, față de 27,9 miliarde de euro în 2023.
Acest fenomen indică o dependență tot mai mare a firmelor românești de finanțarea externă, într-un context economic marcat de incertitudini și costuri în creștere.
