Cutremur financiar în România! Anunţul serii de la vârful BNR: Să ne așteptăm la…

Banca Națională a României, BNR

SURSA FOTO: Dreamstime

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a explicat decizia luată marți, 10 ianuarie, de Banca Națională a României, privind creșterea dobânzii cheie. Potrivit consilierului, decizia BNR a fost luată fiindcă s-au produs schimbări importante în planul de inflație. 

Adrian Vasilescu, consilier BNR, a vorbit despre decizia luată ieri de Banca Națională a României privind creșterea dobânzii cheie.

„Discuțiile în planul public după decizia de ieri a BNR sunt în două direcții. Sunt analiști care spun că decizia de ieri ar fi ultima de acest fel pentru întregul an 2023 și că nu se va mai mișca rata dobânzii de politică monetară până în anul 2024. Alți analiști spun dimpotrivă va fi una dintre alte mișcări și că trebuie să ne așteptăm și la alte creșteri de dobândă.

Eu spun cu subiect și predicat că BNR niciodată în timpul acestui ciclu inflaționist nu aluat măsuri cu anticipații, nu și-a anticipat măsurile, a urmat pas cu pas evenimentele, le-a analizat și în funcție de această analiză a luat o măsură sau alta”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Motivul deciziei BNR

„Dacă ieri a decis să urce dobânda cu 0,25% asta înseamnă că evenimentele în curgere arată că s-au produs schimbări importante în planul de inflație. Pentru anul trecut am avut opt mișcări de dobândă.

Trebuie să combinăm această măsură cu ce spune BNR în comunicat, sunt doar niște cifre preliminare și anume că în T1 a acestui an vom vedea o încetinire a creșterii inflației iar în T3 vom vedea o scădere a inflației cu până la o cifră.

Astea sunt preliminare. În februarie, BNR  va avea o nouă ședință de politică monetară și va analiza raportul asupra inflației„, a explicat consilierul BNR Adrian Vasilescu.

Românii nu se mai împrumută la bănci

De asemenea, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, a ținut să menționeze că numărul românilor cu credite este mic, din cauză că veniturile populației sunt, în general, scăzute.

„În relație cu băncile sunt două categorii, 11 milioane de persoane care sunt creditori ai băncilor, au deschis depozite în bănci și creditează bancile. Au suportat represiunea financiară determinată de inflație.

Ei sunt marii pierzători, cei care au economisit, au pus banii în circulație prin bănci. Cei care au luat credite au luat prin banii acestei populații care a suportat marea represiune financiară. BNR a presat tot timpul băncile și le-a determinat să ridice cu mult dobânzile peste anul 2021 în 2022.

Cei care sunt debitori ai băncilor, sunt numai 2,1 milioane. Asta ar trebui să preocupe întreaga societate românească. De ce doar 2,1 milioane. În timpul crizei din 2008 aveam 7 milioane de împrumutați la bănci.

Veniturile sunt foarte mici în România și din aceste venituri a mai mușcat și inflația. În aceste condiții împrumutații la bănci sunt foarte puțini. Fiind atât de puțini avem o intermediere financiară pe ultimul loc din Europa”, a mai spus consilierul BNR, într-o emisiune la B1TV.