Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR), a apreciat că procesul de aducere a inflaţiei la 2% venind de la un nivel ridicat va fi destul de dificil, dacă nu imposibil, mai ales în condiţiile unei preferinţe a societăţii pentru politicile inflaţioniste.

Acesta a explicat că, până în 2019, dacă ar fi să ţinem cont de factorii structurali la nivel mondial şi anume sporul de demografic, intrarea Chinei pe piaţa mondială, lanţurile mondializate de aprovizionare, digitalizarea, tehnologia şi aşa mai departe, era clar că toţi aceşti factori lucrau în sensul dezinflaţionist.

„Şi atunci întrebarea pe care eu mi-am pus-o în studiul meu era de ce aleargă băncile după o ţintă fixă de 2%, stabilită în anii 90, când e clar că toţi aceşti factori structurali făceau greu, dacă nu imposibil de atins acea ţintă de 2%. Ceea ce s-a şi dovedit”, a precizat economistul șef al BNR.

Propunere de revizuire a ţintei de inflaţie spre 1%

El a arărat că oricât de mult s-ar fi dus în jos băncile centrale cu dobânda sub 0%, oricât de mulţi bani ar fi tipărit, factorii structurali la care a făcut referire făceau imposibilă atingere ei.

„Drept pentru care în studiul meu am propus o revizuire a ţintei de inflaţie spre 1%, cu toate efectele negative care ar putea decurge.  Acum, astăzi când vorbim, suntem în situaţia inversă. Vorbim de deglobalizare, de ruperea lanţurilor, de faptul că chinezii au devenit deja bogaţi”, a spus Lazea.

În opinia sa, în acest moment va fi aproape imposibil de adus inflaţia la 2% venind de deasupra ei.

„Acum va fi foarte greu de adus inflaţia la 2% venind de deasupra ei, destul de greu dacă nu imposibil, iar dacă mai adăugăm şi ce spunea Lucian (Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, n.r.), adică preferinţa societăţii pentru politici inflaţioniste, pot să spun imposibil”, a subliniat economistul șef al BNR.

Întrebarea deschisă care rămâne ca viitorul să răspundă la ea

În aceste condiții, s-a întrebat el, ce facem.

„Ţinem o ţintă, timp de decenii, de 2% când chiar condiţiile structurale nu sunt permisive pentru atingerea acelei ţinte şi o ţinem aşa ca să zicem că avem o ţintă săpată în piatră, chiar dacă ştim că nu o vom atinge sau adaptăm ţinta de inflaţie la condiţiile structurale care prevalează în lume”, a spus Valentin Lazea, în cadrul unei dezbateri.

El a afirmat că, aparent, câştigul intelectual a fost de partea celor care au zis „ţinem ţinta neschimbată”, dar în acest context se naşte întrebarea dacă au meritat să fie făcute politicile duse la extrem, care au urmărit să aducă inflaţia la 2%.

„Cum şi acum, în perioada de acum întreb: vor merita sacrificiile enorme pe care le presupune atingerea din nou, dar de sus venind în jos, a unei ţinte de 2% sau vor duce iarăşi la politici suboptimale care mai mult vor bulversa lumea decât vor face bine? Asta e o întrebare deschisă care rămâne ca viitorul să răspundă la ea”, a declarat Valentin Lazea.