Anul 2025 aduce provocări semnificative pentru economia României, conform unei analize realizate de profesorul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice din București. Printre cele zece riscuri economice identificate se numără inflația, creșterea fiscalității, instabilitatea politică și stagnarea reformelor.
Specialistul atrage atenția pe pagina sa de socializare că efectele vor fi resimțite în mod deosebit de românii cu venituri mici, care sunt deja afectați de scăderea puterii de cumpărare.
1. Inflația
Inflația rămâne cea mai mare amenințare economică pentru anul 2025, având în vedere deficitul bugetar ridicat. Conform lui Cristian Păun, România utilizează resurse pe care nu le produce, iar acoperirea deficitelor prin împrumuturi externe creează presiune suplimentară asupra prețurilor și dobânzilor.
2. Creșterea fiscalității
În ciuda promisiunilor anterioare ale autorităților de a nu crește taxele, la finalul anului 2024 au fost adoptate noi ordonanțe fiscale. Acestea prevăd majorarea accizelor, eliminarea unor stimulente fiscale și restrângerea condițiilor de eligibilitate pentru microîntreprinderi. Profesorul Păun semnalează că aceste schimbări vor avea un impact semnificativ asupra sectorului de afaceri mic și mijlociu.
3. Populația vulnerabilă va fi cea mai afectată
Creșterea simultană a inflației și a poverii fiscale va avea un impact semnificativ asupra puterii de cumpărare, afectând în special persoanele cu venituri reduse. Conform economistului, recentele măsuri fiscale, împreună cu blocarea majorărilor salariale și a pensiilor, vor contribui la adâncirea discrepanțelor economice și sociale.
4. Dobânzile vor rămâne ridicate
Deși anumiți indicatori, precum IRCC, au înregistrat ușoare reduceri, dobânzile reale vor continua să fie ridicate atâta timp cât inflația și deficitul bugetar nu sunt ținute sub control. Concurența directă dintre stat și sectorul privat pentru acces la finanțare menține costurile împrumuturilor la un nivel crescut.
5. Încetinirea creșterii economice interne
Analiza economică indică o încetinire a activității industriale din România, afectând în special sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Printre factorii determinanți ai acestei stagnări se numără instabilitatea fiscală, inflația persistentă și costurile ridicate ale finanțării, care descurajează investițiile și expansiunea afacerilor.
6. Impactul economiilor europene asupra României
Dependența României de principalele economii europene o face vulnerabilă la încetinirea acestora. Slăbirea economiilor din Germania, Franța și Italia afectează negativ atât exporturile, cât și fluxul investițiilor străine directe. Un exemplu concret este decizia companiei germane Varta de a renunța la o investiție planificată, pe fondul instabilității economice din țara de origine.
7. Instabilitatea politică și ascensiunea extremismului
În urma unui an electoral marcat de tensiuni, România se confruntă cu o guvernare fragilă și o opoziție din ce în ce mai radicală. Potrivit economistului Cristian Păun, această situație îngreunează implementarea reformelor esențiale și afectează încrederea investitorilor, amplificând incertitudinile economice.
8. Încetinirea reformelor structurale
Creșterea influenței partidelor populiste în Parlament a redus ritmul reformelor administrative și economice. Progrese semnificative, precum digitalizarea serviciilor publice sau restructurarea aparatului bugetar, sunt amânate, iar măsurile actuale se limitează la blocarea unor creșteri salariale în sectorul public.
9. Scăderea poziției în clasamentele internaționale
Agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva de țară a României la „negativă”, menținând totodată ratingul BBB-. Raportul evidențiază riscurile generate de instabilitatea politică și efectele acesteia asupra procesului de consolidare fiscală, semnalând o deteriorare a încrederii piețelor financiare.
10. Creșterea extremismului reprezintă o amenințare economică majoră
Profesorul Cristian Păun avertizează că ascensiunea curentelor extremiste reprezintă un pericol pentru stabilitatea economică. Instabilitatea legislativă și climatul politic imprevizibil afectează percepția investitorilor și pot descuraja dezvoltarea proiectelor pe termen lung, accentuând riscurile economice.
Concluzie
Anul 2025 se conturează ca o perioadă dificilă pentru economia României, iar impactul negativ va fi resimțit mai ales de persoanele cu venituri reduse. Cristian Păun recomandă prudență în gestionarea finanțelor personale, creșterea economiilor individuale și o monitorizare atentă a politicilor economice adoptate.
