Miercuri după-amiaza, piaţa locală de capital pierdea 2,3% prin prisma indicelui de referinţă BET. Lichiditatea înregistrată de toate instrumentele financiare de la Bursa de Valori Bucureşti ajungea la 56,4 milioane de lei, conform datelor BVB.
Indicele era tras în jos de evoluţia unor companii precum OMV Petrom şi Romgaz, care scădeau cu 4,7%, respectiv 3,5% pe fondul unui proiect de ordonanţă de urgenţă propus de Guvernul condus de Nicolae Ciucă.
Acţiunile SNP înregistrau tranzacţii de 31,7 milioane de lei, peste 70% din lichiditatea întregului segment de acţiuni de la BVB.
Astăzi, executivul a anunţat că discută un proiect de OUG pentru suprataxarea profiturilor companiilor din energie. Cele mai afectate companii de noua propunere ar fi OMV Petrom şi Romgaz.
Alte companii din BET care afişau declinuri semnificative la ora publicării ştirii erau TeraPlast (3%), Electrica (2,5%), Transelectrica (2,3%), Banca Transilvania (2,2%) şi BRD – Groupe Société Générale (1,8%). Doar doi emitenţi incluşi în indice erau pe plus: One United Properties (0,3%) şi Digi Communications (0,35%).
În 2022, indicele BET a pierdut circa 9%. Singurul indice de la BVB care a urcat de la începutul anului încoace este BET-TR, unde sunt incluse dividendele atribuite acţionarilor, însă creşterea ajunge în acest caz la 0,1%.
Companiile din energie ar putea plăti o contribuţie de solidaritate de 60% pe profiturile considerate excedentare
Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, respectiv acele câştiguri care în acest an şi anul următor vor depăşi cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
Prevederea este inclusă într-un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.
„Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie. Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit sursei citate, contribuţia de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.