Prognoza Băncii naționale a României este în contradicție cu estimările economiștilor în ceea ce privește inflația. Dacă BNR anunță 7 procente, analiștii finaciari dau două procente mai mult în ceea ce privește dezechilibrul economic. Inflaţia din zona euro a încetinit mai puţin decât se anticipa, în timp ce presiunile subiacente ale preţurilor au crescut la un nou record, întărind aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană va trebui să împingă costurile îndatorării din ce în ce mai mult, titrează Bloomberg.

Impulsionată de costurile serviciilor şi alimentelor, inflaţia pe februarie a fost de 8,5%, cifră comparabilă cu inflaţia de 8,6% în ianuarie. Inflaţia de bază – principalul obiectiv în acest moment pentru factorii de decizie – a accelerat de la 5,3% la 5,6%. Aceste cifre urmează ultimelor date cu privire la creşterea preţurilor din Germania, Franţa şi Spania, determinându-i pe investitori să parieze că rata de depozit a BCE – în prezent 2,5% – va atinge un vârf de 4%.

Țeava de gaze oprită a generat creșterea prețurilor

Creşterea costurilor energiei a continuat să se modereze luna trecută, după ce iarna blândă a atenuat criza declanşată de războiul din Ucraina.

„Ce vedem acum este un șoc pe partea ofertei. Ce s-a întâmplat în ultimul an este că, cantitatea de bunuri a scăzut destul de mult, pentru că au fost probleme în lanțurile de aprovizionare, pentru că s-a oprit țeava de gaze. Aceasta e o problemă pe partea de ofertă. Băncile centrale au instrumente mai degrabă pe partea cererii, ajustând rata de dobândă de politică monetară. Deci, e foarte dificil pentru băncile centrale să atace genul acesta de problemă. Pur și simplu băncile centrale nu pot să pună mai multe gaze în țeava de gaze sau benzină la pompa de la benzinărie. Însă nu pot sta nici degeaba”, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

Spirala inflaționistă trebuie evitată

Popa este de părere că deși cauzele care au dus la creșterea inflației sunt atipice, băncile centrale trebuie să facă toate eforturile pentru a evita intrarea economiilor într-un scenariu de spirală inflaționistă.

„Trebuie să păstreze aceste anticipații inflaționiste. Situația e cumva atipică pentru că avem acest tip de șoc. Deși nu pot controla șocul din piața de energie, băncile centrale trebuie să ia măsuri și o fac. Și noi în România 11 ședințe la rând am avut decizii de creștere a ratei de dobândă de politică monetară, urmate de una în care am decis să menținem rata de dobândă ca un semn bun, pozitiv, și anume că am crescut dobânzile, iar acum vrem să vedem rezultatele”, a mai spus oficialul BNR.