Sistemul bancar din Europa s-a schimbat radical

Luni, 20 martie 2023, toate bursele au deschis pe roșu, iar indicii au scăzut accelerat după weekend-ul care a schimbat radical sistemul bancar din Europa

Acțiunile UBS, cea mai mare bancă elvețiană, au scăzut, luni, cu 8,8% la deschiderea burselor, după ce a încheiat un acord de salvare a Credit Suisse, în valoare de 3,25 de miliarde de dolari americani. De altfel, acțiunile Credit Suisse au scăzut cu 62% după ce tranzacția, care a fost negociată în weekend, a evaluat acțiunile sale la un preț mult sub prețul de închidere de vineri, 17 martie 2023.

UBS a fost nevoită să cumpere Credit Suisse pentru a o salva de la o prăbușirea care ar fi dus la un colaps al întregului financiar mondial, având în vedere expunerile acestei bănci pe piețele internaționale. Banca Națională a Elveției a fost de acord să ofere o linie de lichiditate de 100 de miliarde de franci elvețieni, susținută de o garanție federală de neîndeplinire a obligațiilor de plată ca parte a tranzacției.

De altfel, Guvernul Elveției a oferit o garanție de pierderi de până la nouă miliarde de franci elvețieni, dar numai după ce UBS va suporta primele cinci miliarde de franci elvețieni de pierderi din anumite portofolii de active.

Cât de afectat este sistemul bancar din România de aceste schimbări?

Inițial, autoritățile române și Banca Națională a Româneiei (BNR) au dat asigurări că economia românească se află în afara oricărui pericol, dar apoi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis că sectorul bancar românesc se confruntă cu o serie de vulnerabilități.

Economistul Radu Nechita, profesor, cercetător și director al centrului de studii regionale a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează că țara noastră se confruntă de mai mult timp cu o criză financiară, iar situația actuală s-ar putea agrava pentru că că autoritățile americane nu au luat măsurile corecte.

„Criza este aici, nu așteptat să vină. Noi deja o vedem mai bine. Ceața se împrăștie și apar anumite elemente, iar falimentele bancare sunt un astfel de simptom, dar lucrurile vin și de mai departe. Faptul că dobânzile nominale au crescut înseamnă că o serie de business-uri, o serie de proiecte care păreau viabile pe hârtie, la dobânzi de zero virgulă ceva la sută, poate chiar la dobânzi real negative, adică mai mici decât inflația. Acum se constată că s-ar putea să nu fie rentabile sau chiar să fie pe pierderi”, a explicat, luni, Radu Nechita, relatează Antena 3 CNN.