Efectul Călin Georgescu în economie

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, care l-a plasat pe Călin Georgescu pe primul loc cu peste 2 milioane de voturi, a declanșat o reacție imediată pe piața financiară.

Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat scăderi pe toți indicii principali, iar economia dă primele semne de tensiune.

Principalele afectate de faptul că acțiunile au scăzut sunt companiile din domeniul energetic, dar și una dintre băncile de top din țară. Pe de altă parte, candidatul Călin Georgescu le-a pus gând rău marilor firme și a propus ca România să aibă o economie de tip suveranist-distributistă.

Economistul Iancu Guda a scris pe Observatornews un avertisment că această situație este doar începutul unui val de incertitudini care pot afecta grav atât economia românească, cât și bunăstarea cetățenilor.

De ce a scăzut bursa

Potrivit lui Guda, principalul motiv al scăderilor este incertitudinea politică generată de avansul unui candidat care promovează politici suveraniste și mesaje anti-globalizare.

Economistul subliniază că investitorii de pe bursă depind de predictibilitate și stabilitate pentru a lua decizii informate. Rezultatele preliminare ale primului tur prezidențial evidențiază însă un climat de instabilitate accentuată, ceea ce face incertă atât direcția guvernării de anul viitor, cât și măsurile economice și fiscale ce ar putea fi implementate. Într-un astfel de context, nesiguranța îi determină pe investitori să reacționeze prin vânzări masive, impulsionate de panică. Această tendință duce automat la scăderea prețurilor acțiunilor, diminuând valoarea investițiilor pe fondul unei reacții emoționale din piață.

Ce înseamnă asta pentru cetățeni

Scăderea bursei și incertitudinea politică nu afectează doar investitorii, ci și populația generală, prin creșterea costurilor de finanțare.

Economistul atrage atenția asupra impactului imediat al instabilității politice asupra economiei, menționând că, într-o singură zi, costurile de finanțare ale statului au crescut semnificativ. Această majorare va avea consecințe directe asupra populației, deoarece ratele la creditele ipotecare ar putea crește, în medie, cu 200 de lei lunar, începând din primăvara anului viitor. Creșterea riscurilor și a incertitudinilor politice obligă statul să se împrumute mai scump, iar aceste costuri se propagă inevitabil și asupra companiilor și cetățenilor.

„Suveranismul” economic doar o capcană periculoasă

Victoria lui Călin Georgescu aduce în prim-plan discursul suveranist, care promite o economie bazată pe resurse proprii și izolare de influențele externe.

Guda subliniază că economia României este puternic dependentă de capitalul străin, jumătate din activitatea economică fiind susținută de un număr restrâns de companii mari, majoritatea multinaționale. În absența acestor investiții externe, economia ar suferi serios, iar declinul ar fi inevitabil. În plus, scăderea cu 50% a investițiilor străine directe în ultimii doi ani indică deja o tendință îngrijorătoare, iar promovarea unor mesaje de izolare economică nu ar face decât să agraveze situația.

Economistul evidențiază inconsecvențele din discursul suveranist, subliniind că nu se poate pleda simultan pentru pace și stabilitate economică, în timp ce se susține retragerea sprijinului pentru Ucraina. Este ilogic să se promită pace într-un context geopolitic tensionat, cu Rusia la graniță, și să se transmită electoratului mesajul că România poate prospera fără sprijin extern. Astfel de afirmații subminează încrederea investitorilor și riscă să izoleze economic țara.

Credința vs. economia

Un alt punct sensibil din campania lui Călin Georgescu este apelul la credință și patriotism ca soluții economice. Economistul respinge ferm ideea că economia poate fi susținută doar pe baze emoționale sau prin apeluri la credință și optimism. Compară această abordare cu sugestii ineficiente din pandemie, cum ar fi utilizarea băilor reci pentru tratarea Covid-19, evidențiind inutilitatea lor. Politicile economice eficiente sunt indispensabile, iar ideea că economia națională poate deveni puternică prin izolarea de globalizare și revenirea la valori tradiționale este văzută ca o iluzie periculoasă, fără fundament real.

România între trei direcții politice

Pe scena politică, rezultatul primului tur prezintă o imagine fragmentată, ceea ce sporește incertitudinea.

Guda consideră că avem un peisaj politic fragmentat, format din trei blocuri principale: partide de dreapta, partide de stânga și suveraniști cu orientări extremiste. Această configurație complică formarea unei coaliții stabile, deoarece niciuna dintre combinații nu pare viabilă. O alianță între stânga și dreapta a fost deja respinsă de electorat, iar o colaborare cu suveraniștii ar fi dificilă și riscantă. Într-un astfel de context, instabilitatea politică inevitabilă riscă să aibă un impact negativ semnificativ asupra economiei.

Alegerile prezidențiale din România nu doar că au polarizat electoratul, dar au destabilizat și piețele financiare. Iancu Guda avertizează că direcția „suveranistă” promovată de Călin Georgescu poate amplifica riscurile economice, ducând la scăderea investițiilor, creșterea costurilor de finanțare și izolare economică. În acest context, România se află la o răscruce, iar deciziile din turul al doilea vor fi cruciale pentru viitorul său economic.