Alegerile și perspectivele economice pentru România
După alegerile parlamentare din 1 decembrie, perspectivele economice ale României au devenit un subiect de îngrijorare. Profesorul de macroeconomie Mircea Coșea și analistul economic Adrian Negrescu au analizat situația economică a țării pentru Ziare.com.
Instabilitatea politică și pierderea credibilității externe
Mircea Coșea avertizează că România va întâmpina dificultăți majore în atragerea de capital străin din cauza instabilității politice generate de rezultatele alegerilor. Votul fragmentat va duce la o perioadă de negocieri politice intense, ceea ce va eroda încrederea în economia românească:
„Lunile următoare vor fi foarte complicate. (…) România va pierde imagine, iar toate investițiile străine se vor bloca, pentru că vor aștepta să vadă ce se va întâmpla în România. (…) În presa străină se vorbește chiar despre faptul că suveraniștii au câștigat și că nu se știe exact în ce direcție se va îndrepta România.”
Profesorul Coșea avertizează asupra riscurilor economice, subliniind că România ar putea înfrunta o depreciere a leului, ceea ce ar putea avea efecte negative semnificative asupra prețurilor și importurilor:
„Dacă nu se menține leul, dacă se trece peste pragul psihologic al leului, atunci va fi jale. O depreciere a leului înseamnă o creștere a prețurilor, a importurilor (…), destabilizarea credibilității și o creștere a dobânzilor la credite.” În acest context, Coșea își exprimă speranța că Banca Națională a României va reuși să păstreze stabilitatea monedei naționale.
Măsuri fiscale și împrumuturi externe
Anticipând provocările economice, Coșea se așteaptă la o majorare a taxelor și impozitelor începând din 2025 și atrage atenția asupra posibilității ca România să solicite împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Acesta ar putea impune măsuri de austeritate:
„Probabil că se va merge într-o direcție absolut inevitabilă, aceea a creșterii unor impozite și taxe. (…) România nu se poate autofinanța și asta se vede prin deficitele pe care le avem: deficitul balanței comerciale, deficitul bugetar și deficitul contului curent.”
Profesorul Coșea subliniază că viitorul guvern va trebui să implementeze restructurări, aducând specialiști în funcții-cheie pentru a face față crizei economice. El avertizează împotriva abordărilor politicianiste care pun persoane fără pregătire într-un context economic complicat:
„Trebuie să renunțăm la abordarea politicianistă ce presupune aducerea în guvern a unor persoane care nu au pregătirea necesară, care nu știu despre ce e vorba, care greșesc concepția de guvernare.” Coșea menționează că restructurările vor fi necesare și în administrația publică, în special în contextul planului fiscal semnat cu Comisia Europeană.
Deficitul bugetar record și necesitatea reducerii cheltuielilor publice
Adrian Negrescu, analist economic, subliniază gravitatea deficitului bugetar record de 27 de miliarde de euro, care a devenit „cel mai mare din istoria României”. Acesta afirmă că noul guvern trebuie să adopte măsuri economice urgente pentru a reduce deficitul:
„În primul rând, să reducă cheltuielile publice, pentru a scădea deficitul bugetar, cel mai mare din istoria României. Apoi, să facă tot ce poate pentru a aduna mai mulți bani în economie.”
Negrescu recomandă vânzarea unor active ale statului pentru a aduna bani la buget, precum și o restructurare a cheltuielilor publice. De asemenea, acesta subliniază că guvernul trebuie să evite împrumuturile externe, având în vedere datoria publică tot mai mare:
„Anul acesta am împrumutat cea mai mare sumă din istorie, 47 de miliarde de euro, iar datoria publică se apropie de 900 de miliarde de lei. (…) Sper ca de data asta să avem niște specialiști la Palatul Victoria, care să ia măsuri care să ajute, nu să îngroape economia.”
Rezultatele alegerilor parlamentare
După alegerile parlamentare din 1 decembrie, partidele politice au obținut următoarele procente: PSD – 22%, AUR – 18%, PNL – 14%, USR – 12%, SOS – 8%, POT – 6%, UDMR – 6%. Aceste rezultate indică o distribuție fragmentată a voturilor, ceea ce va complica formarea unui guvern stabil și va alimenta incertitudinea economică.
