Criza demografică și impactul economic
O nouă criză economică se arată la orizont. Agențiile de rating trag semnale de alarmă privind efectele declinului demografic, care, fără reforme urgente, amenință să complice accesul guvernelor la finanțare, crescând povara fiscală asupra cetățenilor.
În paralel, Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au majorat ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară din 2008, amplificând costurile de împrumut ale statelor.
Demografia, o problemă prezentă
O nouă criză economică se arată la orizont. Dietmar Hornung de la Moody’s a subliniat că aspectele demografice, considerate anterior probleme de termen lung, afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor.
Edward Parker de la Fitch avertizează că efectele negative sunt resimțite tot mai acut, iar retrogradarea recentă a Franței reflectă această tendință.
„În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.
O nouă criză economică se arată la orizont. Costurile împrumuturilor și povara fiscală
Majorarea dobânzilor sporește povara datoriilor publice, afectând finanțele dedicate sănătății și pensiilor.
Comisia Europeană estimează că, până în 2050, ponderea populației de peste 65 de ani va ajunge la 30% în UE, amplificând presiunea bugetară.
Potrivit S&P, jumătate din economiile majore ale lumii riscă să fie retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu sunt implementate reforme fiscale.
Fără ajustări, deficitul bugetar ar putea crește la 9,1% din PIB, de la 2,4% în 2025.
Europa, în prima linie a crizei
Țările din Europa Centrală și de Sud, inclusiv Germania, se confruntă cu unele dintre cele mai grave profiluri demografice. Fără intervenții rapide, datoriile publice vor deveni nesustenabile, forțând guvernele să adopte măsuri drastice.
Reformele demografice și fiscale devin astfel cruciale pentru a evita o criză financiară globală declanșată de îmbătrânirea accelerată a populației.
Banca Angliei avertizează asupra riscurilor generate de instituțiile non-bancare în cazul unei crize viitoare pe piețe
Un studiu realizat de Banca Angliei arată că o criză de piață ar fi amplificată de vânzările masive de active efectuate de fonduri de pensii, fonduri speculative și alți investitori. O creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor suverane și corporative, cauzată de „tensiuni geopolitice neașteptate”, ar provoca „pierderi semnificative” pentru instituțiile non-bancare, forțându-le să vândă active și amplificând șocul.
Exercițiul, implicând peste 50 de instituții financiare din Londra, a analizat modul în care stresul intens ar afecta sectorul non-bancar. Scenariul teoretic a inclus, printre altele, falimentul unui fond speculativ, subliniind riscurile din afara sistemului bancar.
Guvernatorul Andrew Bailey a declarat că Banca Angliei este preocupată de „riscul crescut al fragmentării globale” și de impactul tensiunilor comerciale asupra creșterii economice și a volatilității piețelor financiare. Exercițiul a evidențiat mai multe vulnerabilități care necesită soluționare.
