Austria se pregătește să voteze duminică pentru un nou parlament, iar partidul de extremă dreapta FPÖ, condus de Herbert Kickl, are șanse să câștige alegerile, obținând între 27 și 30% din voturi.

O campanie politică în plină desfășurare

Austria va alege duminică un nou Consiliu Național (Nationalrat), parlamentul federal, într-o atmosferă politică tensionată. Din cele nouă partide care participă la scrutin, cel mai mare interes internațional îl atrage FPÖ, partidul de extremă dreapta condus de Herbert Kickl. Acesta se află în fruntea sondajelor, cu un procent estimat între 27 și 30%.

Pe locul doi se situează conservatorii actualului cancelar, Karl Nehammer, din Partidul Popular Austriac (ÖVP), care ar putea obține între 23 și 25% din voturi. Social-democrații (SPÖ) se află la mică distanță, cu aproximativ 23% din intențiile de vot, conform sondajelor. Cu toate că toate partidele democratice au exclus o colaborare cu FPÖ, analiștii politici nu exclud o eventuală coaliție între conservatori și extrema dreaptă, un scenariu care s-a mai realizat în 2000 și 2017.

Herbert Kickl, aspirant la funcția de „Cancelar popular”

Herbert Kickl, liderul FPÖ, a declarat că este sigur de victorie și a promis că va deveni viitorul „Volkskanzler”, sau „Cancelar popular”. Acest termen, cu rezonanțe istorice controversate, fiind asociat și cu regimul nazist, nu a generat critici din partea susținătorilor săi, care îl aclamă la mitingurile din marile orașe austriece.

În discursurile sale, Kickl își propune să readucă Austria la „gloria sa trecută”, reflectând o viziune suveranistă și anti-migraționistă. Printre susținătorii săi, mulți exprimă opinii nostalgice, crezând că Austria și-a pierdut din identitate în ultimele decenii și că FPÖ este singurul partid care poate restaura tradițiile și valorile naționale.

Nicio alianță fără parteneri de coaliție

Chiar dacă FPÖ va câștiga alegerile, partidul nu va putea guverna singur și va avea nevoie de parteneri pentru a forma o coaliție stabilă. Situația este similară și pentru celelalte partide cu șanse la guvernare, precum ÖVP, SPÖ, verzii sau liberalii de la NEOS.

În afară de aceste formațiuni cu șanse reale de a intra în parlament, alte patru partide mici încearcă să treacă pragul electoral de 4%. Printre acestea se numără Partidul Berii (Bierpartei) și Partidul Comunist Austriac (KPÖ).

Dezbaterea publică, dominată de tema migrației

În perioada premergătoare alegerilor, tema principală a dezbaterilor politice a fost migrația, umbrind alte subiecte economice sau sociale. FPÖ a promovat teza „cetății asediate”, sugerând că Austria riscă să devină o minoritate în propria țară, expusă unor amenințări precum terorismul islamist.

Într-o dezbatere televizată, vicecancelarul ecologist l-a acuzat pe Kickl de populism și lipsa unor soluții concrete pentru gestionarea migrației.

Kickl a răspuns că soluțiile Uniunii Europene și ale guvernului de la Viena sunt inutile, pledând pentru expulzarea migranților, închiderea granițelor și combaterea birocrației europene. Acestea sunt pilonii centrali ai programului său electoral, intitulat „Cetatea Austria – cetatea libertății”, ce pune accent pe patriotism și suveranitate.

Afinități externe și poziții controversate față de Rusia și UE

Programul politic al FPÖ prezintă afinități cu partide de extremă dreapta din Europa, precum Fidesz, condus de premierul Ungariei, Viktor Orbán. Atitudinea FPÖ față de Rusia a fost criticată, mulți observatori subliniind poziția indulgentă a partidului față de agresiunile Moscovei și refuzul de a discuta deschis despre statutul de neutralitate al Austriei.

FPÖ acuză Uniunea Europeană că subminează solidaritatea și că politicile sale escaladează tensiunile internaționale, punând Europa în pericolul unui nou război mondial. Partidul pledează pentru oprirea ajutoarelor militare către Ucraina și menținerea neutralității stricte față de NATO, opunându-se ferm poziției pro-atlantice susținute de liberalii de la NEOS.

AUR și FPÖ: parteneri politici

În încercarea de a-și lărgi relațiile cu alte partide de extremă dreapta, AUR din România a avut în aprilie o întâlnire de lucru cu FPÖ, discutând despre politici externe. Comunicatul de presă emis de AUR nu a menționat tema Schengen, un subiect sensibil după ce Austria s-a opus primirii României în acest spațiu. Cele două partide au avut o poziție comună privind gestionarea „crizei migrației” și securizarea granițelor externe ale Uniunii Europene.