Liderii țărilor din Uniunea Europeană au ajuns marți-seară la un acord privind nominalizarea la conducerii Băncii Centrale Europene – BCE a actualei șefe a FMI, Christine Lagarde. Aceasta a anunțat deja că renunță temporar la conducerea Fondului, pe perioada nominalizării pentru funcția de președinte al BCE.

De formație avocat, Christine Madeleine Odette Lagarde a ocupat poziția de ministru al Finanțelor în guvernul conservator, de centru-dreapta, condus de Nicolas Sarkozy. Ea este creditată ca cea care a reușit să refacă imaginea distrusă a FMI, după demisia fostului președinte, Dominique Strauss-Kahn, în mijlocul acuzațiilor, nedovedite, în cele din urmă, de agresiune sexuală și tentativă de viol.

Prima femeie care a condus FMI

De asemenea, multe voci arată că Lagarde a reușit să restabilească încrederea într-un Fond care nu a reușit să acționeze pentru reducerea consecințelor negative ale crizei economice internaționale din 2008.

Ziarul britanic Financial Times a numit-o pe Lagarde, în noiembrie 2009, cel mai bun ministru de finanțe din zona euro. Ea a fost prima femeie care a devenit ministrul unei economii G8 și este prima femeie care a devenit director general al FMI.

Avocatul politicilor de austeritate

Cu toate acestea, Christine Lagarde nu are doar admiratori și susținători, fiind văzută de mulți ca un puternic susținător al politicilor de austeritate.

Aflată la conducerea FMI, Lagarde s-a aflat în poziția de a de credit uneia dintre cele două politici aflate în contradicție, susținute de specialiștii Fondului: politicile expansioniste, versus cele care militau pentru continuarea austerității. Lagarde a dat câștig de cauză celor din urmă, având de răspuns acuzelor că în acest mod a prelungit perioada în care Europa s-a aflat în criză și a amânat revirimentul economic.

Mai mult decât atât, din poziția de șefă a FMI, Christine Lagarde i-a susținut necondiționat pe fostul premier britanic George Osborne și pe Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanțe, cei doi fiind arhitecții politicilor de austeritate adoptate de Uniunea Europeană.

În plus, fostul ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, a descris programul de salvare a Greciei de la faliment, conceput de liderii europeni, în accord cu FMI-ul condus de Lagarde, ca fiind mai degrabă o cămașă de forță, decât o barcă de salvare.

Se dă drumul la cheltuieli?

Poziția Christinei Lagarde față de politicle de austeritate este cu atât mai importantă cu cât, dacă va obține mandatul de președinte al BCE, va avea din nou de optat între cele două curente de gândire, relaxarea fiscală expansionist, versus controlul strict al deficitelor.

Există deja lideri ai țărilor europene care vorbesc, în contradicție, pe această temă. Astfel, în timp ce Germania dorește în continuare un regim strict pentru bugetele partenerilor europeni, liderul coaliției care guvernează în Italia, Matteo Salvini, cere reguli care să permită cheltuieli bugetare mai generoase.