Națiunea olandeză este printre multele care au început o schimbare clară către alternative cu emisii scăzute sau zero carbon destinate încălzirii caselor.

Țările de Jos au cea mai mică pondere a surselor regenerabile în consumul total de energie din Europa. Prin urmare, această tranziție va însemna o revizuire completă a sistemului de încălzire.

Având unele dintre cele mai ambițioase obiective climatice pentru sectorul de încălzire a locuințelor, olandezii speră acum să se impună ca lideri în acest domeniu. Dar în centrul polemicilor privind tranziția termică, întrebarea pe care și-o pun mulți este acum ”cu ce vom înlocui centrala pe gaz?”

Zăcămintele de gaz rămân o amintire

Amenințarea tot mai mare a seismelor produse în regiunea Groningen, aflate în legătură directă cu producţia de gaze de către o asociere Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell, a fost cea care a pecetluit, în 2019, decizia de închidere a zăcământului, cu opt ani mai devreme decât data programată inițial Prin urmare, cele aproximativ 350 de puțuri vor rămâne o amintire, potrivit BBC.

Comunitățile din întreaga țară se întreabă acum cu ce vor înlocui gazele naturale. Satul Loppersum este unul dintre cele 50 de „districte fără gaze naturale” care a trecut la tehnologii alternative cu emisii scăzute de carbon, și care va primi o finanțare guvernamentală de 400 de milioane de euro până în 2030.

”Va fi însă o schimbare uriașă”, recunoaște Casper Tigchelaar, cercetător principal în domeniul energiei la Organizația Olandeză pentru Cercetare Științifică Aplicată. El spune că „acum cinci ani, acest tip de scenariu era doar ipotetic”, dar iată că lucrurile se shimbă rapid.

Până în 2030, 1,5 milioane de locuințe trebuie să-și schimbe sursa de căldură

Potrivit Biroului Central Olandez de Statistică, 92% dintre gospodării folosesc gazele pentru încălzire, ceea ce face ca Țările de Jos să fie singura țară din Europa cu mai multe case conectate la gaz decât Marea Britanie. Odată cu scăderea producției interne de gaze, Țările de Jos se bazează tot mai mult pe gazul importat. Din 2018, țara era deja importator net.

Dar tot din 2018, Guvernul a decis că toate locuințele noi nu mai trebuie conectate la rețeaua de gaz. Până în 2030, 1,5 milioane de locuințe existente trebuie să-și schimbe sursa de căldură. De asemenea, până in anul 2050, toate clădirile din Țările de Jos trebuie să folosească o alternativă cu emisii scăzute de carbon la combustibilii fosili.

„Pentru a îndeplini aceste obiective, ar trebui să accelerăm rata de 200.000 de locuințe fără carbon pe an”, spune Tigchelaar.

Spre deosebire de țări ca Marea Britanie, care are politici mai centralizate, sarcina fiecăreia dintre cele 355 de municipalități locale din Țările de Jos este acum să decidă ce tip de încălzire va folosi.

Pompele de căldură sunt bune, dar ard la buzunare

Pentru gospodăriile care sunt bine izolate și care ar fi dificil de conectat la o rețea de căldură mai mare, o pompă de căldură individuală ar putea fi răspunsul. Sunt foarte eficiente, dar au un dezavantaj: sunt foarte scumpe. Iar fără subvenții oamenii nu le pot achiziționa. În funcție de model, o pompă de căldură și instalarea acesteia costă între 6.000 și 20.000 de euro.

Potrivit lui Tigchelaar, costul pompelor de căldură trebuie să scadă pentru ca ele să devină o soluție viabilă în Țările de Jos. Sau, spune el, guvernul trebuie să acorde „ multe subvenții pentru gospodării”.

Soluțiile hibride mai ieftine

Soluțiile hibrid mai ieftine, care combină pompele de căldură și gazele naturale, sunt discutate ca o opțiune mai fezabilă decât pompele de căldură complet electrice.

Dar există și alternative la pompele de căldură. În teorie, centralele pe gaz ar putea avea emisii de carbon scăzute dacă folosesc un gaz nefosil produs din surse curate, cum ar fi gunoiul de grajd și deșeurile agricole. În unele regiuni, hidrogenul este luat în discuție ca alternativă la combustibilii fosili.