Pe măsură ce prețurile la energie cresc din cauza scăderii aprovizionării cu gaz din Rusia, se multiplică și eforturile guvernelor europene de a ușura povara pusă pe gospodării și fabrici, unele fiind deja la un pas de faliment.
Miniștrii energiei din UE sunt cei care vor tranșa răspunsul blocului comunitar la actuala criză, scrie Euractiv.
Rusia a închis pe termen nelimitat conducta Nord Stream 1, către Germania, agravând criza aprovizionării cu energie a UE, o mișcare denunțată de Comisia Europeană drept „șantaj”.
Criza energetică se transformă într-o criză sistemică
Potrivit Euractiv, în pofida asigurărilor pe care se străduiesc să le dea autoritățile din Europa, realitatea este că această criză energetică se transformă, rapid, în una sistemică, cu potențiale implicații pentru întreaga economie a Uniunii Europene.
Finlanda şi Suedia au anunţat planuri de a oferi miliarde de dolari sub formă de garanţii de lichiditate companiilor de energie din ţările lor, pentru a evita o prăbuşire a acestora, după ce gigantul Gazprom a închis gazoductul Nord Stream 1. Finlanda îşi propune să ofere garanţii de lichiditate de 10 miliarde de euro, iar Suedia intenţionează să ofere 250 de miliarde de coroane suedeze (23,2 miliarde de dolari).
Paralelă cu prăbușirea băncii Lehman Brothers
Ministrul finlandez al Economiei, Mika Lintila, a afirmat chiar că actuala criză de lichiditate „a avut ingredientele necesare pentru un soi de Lehman Brothers al industriei energetice”.
O astfel de paralelă cu Lehman Brothers poate da fiori factorilor de decizie din UE. Când banca de investiții americană Lehman Brothers, a patra cea mai mare bancă de investiţii din SUA, a dat faliment, în 2008, unda de șoc s-a resimțit cel mai mult în Europa, unde băncile, și în cele din urmă statele UE, au trecut prin cea mai mare criză.
Șocul prețului energiei are repercusiuni asupra economiei
Nori negri se adună deasupra Europei, iar exemplul finlandez arată că șocul prețului energiei are repercusiuni asupra economiei, notează Euractiv.
În Germania, companiile locale de energie au avertizat cu privire la o criză de lichidități care se profilează din cauza crizei gazelor. În Austria, Wien Energie, o utilitate locală de energie, care este și cea mai mare firmă de energie din țară, a cerut guvernului un ajutor de 6 miliarde de euro. Asta după ce compania germană de utilități Uniper a fost salvată, la sfârșitul lunii iulie, cu suma de 15 miliarde de euro.
Ce e mai rău abia acum urmează
”Iar ce este mai rău abia acum urmează”, a declarat pentru EURACTIV o sursă de utilități municipale. Creşterea rapidă a preţurilor energiei electrice a dus la pierderi pe contractele futures de energie electrică ale companiilor de energie electrică, forţându-le să găsească fonduri pentru a depune garanţii suplimentare la burse.
Ce planuri are, neoficial, Bruxelles-ul
Un „document neoficial”, difuzat de Comisia Europeană ia în considerare introducerea unei limite de preț pentru tehnologiile inframarginale de generare a energiei, care au costuri de exploatare mai mici decât centralele pe gaz, cu scopul de a face ca rentabilitatea comercială a acestor tehnologii să fie independentă de prețul marginal al energiei electrice. O plafonare a prețului inframarginal ar oferi statelor membre resurse financiare pentru finanțarea intervențiilor pe prețurile cu amănuntul.
Aceste plafonări, combinate cu un impozit pe profit excepțional pentru firmele de electricitate, sunt varianta agerată de Ursula von der Leyen, care își va anunța planurile în timpul discursului privind starea Uniunii, de săptămâna viitoare.
Orice soluție adoptată va trebui să-și dovedească rapid eficacitatea. Europa vrea să evite cu orice preț o versiune energetică a colapsului băncii Lehman Brothers, subliniază Euractiv.