Mâncarea a ajuns să aibă cele mai mari prețuri din istorie, la nivel internațional! Prețul produselor alimentare pur și simplu a explodat.

În aceste condiții, răspunsul Premierului României, care a declarat că nu mănâncă pâine, este consemnat de analiza Bloomberg ca o incapacitate a Guvernului de la București de a oferi cetățenilor săi mâncare ieftină.

Mâncarea a ajuns să aibă cele mai mari prețuri din istorie! Consecințe pe termen lung

Indiferent că vorbim despre pâine, orez sau orice alt fel de aliment, guvernele din toată lumea sunt conştiente să preţurile tot mai mari ale mâncării pot veni cu un anumit grad de riscuri politice.

Dilema este dacă pot lua suficiente măsuri pentru a nu plăti costurile pe scena publică, scrie Bloomberg.

Preţurile globale ale alimentelor au crescut în august cu 33% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, înregistrându-se creşteri constante în ceea ce priveşte uleiul vegetal, cerealele şi carnea, arată datele Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO). Iar experţii sunt de părere că situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, notând în acest sens vremea extremă, costurile tot mai mari ale proceselor de transportare şi îngrăşămintelor, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi penuria forţei de muncă.

Mai mult, diminuarea rezervelor de valută continuă să afecteze abilitatea anumitor ţări de a importa mâncare.

Din Europa până în Turcia şi India, politicienii oferă acum mai multe ajutoare, forţându-i pe comercianţi să reducă din preţuri, în timp ce încearcă să îmbunătăţească normele comerciale pentru a diminua impactul generat asupra consumatorilor.

Criza, mult mai gravă pe piețele emergente

Problema este mult mai pregnantă în pieţele emergente, unde mâncarea reprezintă o porţiune mai mare din cheltuielile gospodăriilor, dar şi în naţiunile afectate puternic de criză.

În Liban, gruparea militară Hezbollah şi-a crescut controlul exercitat asupra ţării prin distribuirea a tot mai multe alimente. Până şi în Statele Unite, autorităţile încep să se gândească la măsuri pentru a adresa problema accesibilităţii mâncării.

Creşterea inflaţiei la alimente a provocat peste douăzeci de revolte în Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, contribuind urmă cu un deceniu la crearea Primăverii Arabe. În prezent, nivelul de neîncredere din rândul populaţiei începe din nou să crească. Tulburările declanşate în Africa de Sud de arestarea fostului preşedinte Jacob Zuma s-au transferat către industria alimentară pe măsură ce oamenii au început să jefuiască magazine şi restaurante. În Cuba, lipsa alimentelor a condus la cele mai mari proteste din ultimele decenii.

Anualizate şi ajustate la inflaţie, costurile au ajuns aproape în toată lumea la maximul ultimelor şase decenii, conform datelor FAO. De altfel, oamenii întâmpină mult mai multe dificultăţi cu privire la achiziţia de alimente prin comparaţie cu perioada din timpul protestelor din Orientul Mijlociu al anului 2011, care au dus la înlăturarea liderilor din Tunisia, Libia şi Egipt.

România, principalul exportator european de pâine

”Mâncarea este mai scumpă astăzi prin comparaţie cu marea majoritate a istoriei moderne consemnate”, spune Alastair Smith, profesor în dezvoltare globală sustenabilă în cadrul Universităţii Warwick din Regatul Unit.

În ultimele luni, România a devenit principalul exportator european de pâine, în condiţiile în care preţurile au crescut într-un ritm tot mai accelerat. Per total, inflaţia din 2021 se pregăteşte să atingă în România cel mai mare ritm de creştere din ultimii opt ani.

Bloomberg scrie că fosta ţara din blocul sovietic are o istorie neagră în ceea ce priveşte hrănirea populaţiei, întrucât penuriile de alimente reprezentau o constantă a regimului Ceauşescu de-a lungul anilor 1980 şi, deşi potenţialul agricol al României este unul dintre cele mai mari din Europa, ţara a eşuat până acum cu privire la folosirea banilor oferiţi de UE pentru a-şi îmbunătăţi producţia locală.

Guvernul premierului Florin Cîțu dorește să reducă dependența de produsele alimentare procesate importate ca o modalitate de a reduce costurile și de a restrânge deficitul comercial.

Premierul Florin Cîțu, sub presiune

Cîțu este deja sub presiune după prăbușirea coaliției de guvernământ și s-a confruntat cu critici aspre la răspunsul său la o întrebare despre costul unei pâini. ”Nu mănânc pâine”, a răspuns el, amintește sursa citată.

România a alocat 760 milioane de euro (896 milioane dolari) pentru investiții în depozitarea și prelucrarea producției agricole, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros.

”Suntem unul dintre cei mai mari exportatori de cereale și totuși importăm produse congelate din pâine”, a spus el.

Începând cu această lună, Guvernul așteaptă ca fermierii să prezinte proiecte eligibile pentru a atrage bani europeni în următorii doi ani.

Cu toate acestea, deși potențialul agricol al României este unul dintre cele mai mari din Europa, până acum nu a reușit să folosească banii UE pentru a-și îmbunătăți producția locală.