Astfel, potrivit ultimelor informații, cutremurul s-a produs duminică, la ora 05:51:18 (ora locală a României), în Muntenia, Giurgiu, la o adâncime de 2 kilometri și a avut magnitudinea 3,1 grade pe scara Richter.

Totodată, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 42km NE de Ruse, 44km SE de Bucuresti, 100km S de Ploiesti, 148km SE de Pitesti, 156km NV de Varna, 179km V de Constanta, 182km SV de Braila, 184km S de Brasov, 196km NV de Burgas, 200km SV de Galati.

Cutremure în lanț în Vrancea

În acest an, mai multe cutremure au lovit zona Vrancei. Potrivit datelor specialiștilor INFP, un alt cutremur cu magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă, la ora 17.03, în județul Vrancea.

Potrivit sursei citate, seismul a avut loc la adâncimea de 143 kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 78 km E de Brașov, 87 km NE de Ploiești, 108km S de Bacău, 113 km V de Galați, 114 km V de Brăila, 137 km N de București, 161 km NE de Pitești, 188 km SV de Iași și 192 km E de Sibiu.

Luna august a fost și ea bogată în cutremure. În august, în țara noastră au avut loc aproximativ 30 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9 pe Richter mai relatează experții din cadrul INFP.

Se pare că cel mai important seism din acest an s-a produs la data de 31 ianuarie 2020, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit până şi la Bucureşti, capitala României, aflată la o distanță destul de mare de epicentru.

„În ultima perioadă s-au produs cutremure în jurul magnitudinii de 3 sau și mai mici. E o activitate normală a zonei Vrancea, cam la 2 ani se produce un cutremur între 5 grade și 6 grade pe Richter. Practic, această activitate a zonei Vrancea se încadrează în activitatea normală pentru regiune.

Dacă s-ar produce un cutremur de 7 grade Richter în zona Vrancea la o adâncime de, să zicem, 100 de kilometri, sigur, sunt afectate blocurile care au mai trecut prin alte cutremure anterioare, cum sunt cele din 1990, 1986, 1977, care nu au fost consolidate. E posibil să fie afectate și alte clădiri care nu au fost afectate în urma cutremurului din 1977 și peste care au trecut 50 de ani. Cutremurele care produc pagube mari sunt cele peste 7,2”, spunea Constantin Ionescu, directorul general al INFP.