Cutremur de 3,2 grade pe scara Richter în România
Vineri dimineață, un mic seism a avut loc în județul Vrancea, în jurul orei 6:51, la o adâncime de 64,3 kilometri, fiind înregistrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Cutremurul, cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter, a avut epicentrul în zona seismică Vrancea, un loc binecunoscut pentru activitatea seismică frecventă.
Locațiile aflate în apropierea epicentrului includ Focșani, Sfântu-Gheorghe, Buzău, Brașov, Bacău și Bârlad.
Cutremur slab și în Brăila
La ora 02:40, un fenomen seismic minor a avut loc în zona Munteniei, mai precis în județul Brăila.
Seismul, cu o magnitudine de 2.1 pe scara Richter, a fost localizat la o adâncime relativ mică de doar 4.2 kilometri, ceea ce sugerează că acesta a fost un eveniment mai aproape de suprafață.
Deși de mică amploare, seismul a fost resimțit în mai multe localități din apropiere.
Epicentrul a fost situat la aproximativ un kilometru sud-vest de Brăila, iar celelalte orașe care s-au aflat în apropierea zonei afectate sunt Galați, Tulcea și Focșani, toate fiind la distanțe de câțiva zeci de kilometri față de locul unde s-a produs cutremurul.
De asemenea, zonele din jurul orașelor Buzău, Slobozia și Izmail au fost și ele afectate într-o mică măsură.
De ce apar cutremurele?
Cutremurele sunt fenomene naturale care provoacă mișcări bruște ale solului, iar aceste evenimente pot varia de la mici tremurături până la dezastre de mari proporții. Cauzele apariției cutremurelor sunt complexe și implică procese geologice care au loc în adâncurile Pământului.
Mișcările plăcilor tectonice
Principala cauză a cutremurelor este legată de mișcările plăcilor tectonice. Pământul este format din plăci rigide care plutesc pe mantaua semi-fluidă a planetei. Aceste plăci se mișcă continuu, dar într-un mod foarte lent. Coliziunile, separările sau alunecările plăcilor pe laturile lor provoacă tensiuni enorme, iar atunci când această tensiune devine prea mare pentru a fi suportată, se eliberează sub formă de energie, provocând un cutremur.
Plăcile tectonice se pot mișca în mai multe moduri:
-
Convergența: două plăci se mișcă spre una spre cealaltă. În unele cazuri, una dintre plăci poate fi împinsă sub cealaltă, ceea ce duce la formarea de munți sau la producerea de cutremure.
-
Divergența: două plăci se îndepărtează unele de altele, iar în spațiul dintre ele se poate forma magma, care poate duce la erupții vulcanice și la cutremure.
-
Transformarea: plăcile se mișcă lateral una față de alta, iar acest tip de mișcare provoacă o frecare puternică la marginea lor, ceea ce poate genera cutremure semnificative.
Faliile geologice
Faliile sunt zone unde plăcile tectonice sau straturile de rocă s-au rupt și se mișcă. Aceste falii pot fi superficiale sau adânci și se află în zone active seismologic. Faliile provoacă tăieturi în pânza terestră și când rocile se mișcă pe aceste falii, se poate elibera energia acumulată, rezultând într-un cutremur.
Cele mai mari și celebre falii sunt Falia San Andreas din California și Falia Alpino-Himalayană care trece prin Asia și Europa.
Vulcanismul
Cutremurele vulcanice sunt generate de activitatea vulcanică. Când magma din interiorul Pământului urcă spre suprafață, ea poate cauza tremurături. Această activitate este asociată cu erupțiile vulcanice și cu mișcarea continuă a magmei în adâncuri.
În general, cutremurele vulcanice sunt mai superficiale decât cele tectonice și sunt, de obicei, mai intense în zonele vulcanice active.
Alte cauze naturale
Deși mișcările tectonice reprezintă cele mai frecvente cauze ale cutremurelor, există și alte surse de energie care pot duce la astfel de evenimente:
-
Alunecările de teren sau prăbușirea unor cavități subterane pot produce tremurături, dar de obicei acestea sunt de intensitate mai mică.
-
Impactul meteoritic: deși mult mai rar, impactele unor corpuri mari care lovesc Pământul pot genera unde de șoc care se manifestă prin cutremure.
Cutremurele induse de activitățile umane
De-a lungul decadelor, activitățile umane au contribuit și ele la apariția cutremurelor. Activitățile industriale, cum ar fi extracția resurselor minerale, forajul pentru petrol și gaze, și injectionarea de fluide în adâncurile Pământului, pot induce tensiuni în crustă și pot duce la generarea unor cutremure. Aceste cutremure, de obicei, au magnitudine mai mică, dar pot fi resimțite pe arii mai extinse.
Cum se măsoară și se prezic cutremurele?
Cutremurele sunt măsurate folosind seismografe, care detectează mișcările solului și măsoară magnitudinea și intensitatea acestora. Magnitudinea este o măsură a energiei eliberate în timpul unui cutremur, în timp ce intensitatea se referă la efectele resimțite de oameni.
Predicția cutremurelor rămâne un domeniu de cercetare activ. Deși nu există o metodă exactă de a prezice un cutremur, cercetătorii monitorizează mișcările plăcilor tectonice și pot emite alerte în zonele de risc.
