România s-a zguduit din nou vineri seara, transmite INFP. Zona Seismică Vrancea a înregistrat un nou cutremur, iar specialiştii sunt în alertă. Nu este însă cel mai puternic cutremur din 2021 din ţara noastră.
Cutremur vineri seara în România! Institutul pentru Fizica Pământului (INFP) informează că un nou seism a avut loc în această seară în Zona Seismică Vrancea.
Mai exact, este vorba despre un cutremur slab, de intensitate 3.2, care a avut loc la adâncimea de 100 de km. Seismul a fost înregistrat la ora 21:27:30 (ora locală a României).
Potrivit datelor publicate de INFP, acesta este al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în noul an, după cel înregistrat în Oltenia pe 6 ianuarie, la ora 01:50, care a avut o magnitudine de 4.0.
Cutremurul înregistrat vineri seara în Zona Seismică Vrancea s-a produs în apropierea următoarelor oraşe, mai transmite Institutul pentru Fizica Pământului :
- 80 km E de Braşov,
- 95 km S de Bacău,
- 99 km NE de Ploieşti,
- 115 km V de Galaţi,
- 117 km NV de Brăila,
- 150 km N de Bucureşti,
- 169 km NE de Piteşti,
- 175 km SV de Iaşi,
- 193 km E de Sibiu,
- 215 km N de Ruse.
Probleme şi scandal în Croaţia în urma cutremurelor recente
În urmă cu doar o zi, un cutremur puternic a lovit Croaţia. Seismul a avut o magnitudine de 5.2 şi s-a înregistrat la ora 19:01, ora României, la adâncimea de 30 de kilometri. Seismul a avut loc la 41 de kilometri sud-est de Zagreb.
La sfârșitul lunii decembrie, un cutremur cu magnitudinea de 6.6 s-a produs la aproximativ 45 de kilometri sud-est de oraşul Zagreb, afectând puternic orăşelele Petrinja şi Sisak. Acesta a fost precedat și urmat de alte zeci de cutremure mai mici. Procuratura croată anti-corupţie şi împotriva crimei organizate anchetează un posibil caz de neglijenţă şi corupţie la construirea clădirilor care s-au prăbuşit foarte uşor în timpul seismului din 29 decembrie, care s-a soldat cu şapte morţi şi 26 de răniţi.
Seismul, cu epicentrul în oraşul Petrinja, centrul Croaţiei, a distrus şi a afectat mii de case. Multe dintre acestea fuseseră reconstruite în perioada 1995 şi 2000, după războiul din 1991-1995 în care Croaţia şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Iugoslavie. Ancheta a fost declanşată după ce ingineri şi arhitecţi au acuzat că respectivele construcţii au fost făcute cu materiale de proastă calitate sau care nu au respectat planul de construcţie, pentru a economisi bani.