Discuțiile despre pensiile speciale provoacă din nou tensiuni între Guvern și instituțiile din sistemul judiciar. Un nou proiect de lege care vizează modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați a fost depus în Parlament. Reprezentanții Justiției cer explicații urgente și acuză lipsa unui dialog real în elaborarea noilor reglementări.
Proiectul privind pensiile speciale provoacă reacții dure în rândul sistemului judiciar
O nouă inițiativă legislativă privind pensiile speciale a reaprins conflictul dintre sistemul judiciar și Guvernul României.
Propunerea, lansată de Coaliția PSD-PNL-UDMR, urmărește schimbarea criteriilor de pensionare ale magistraților din România. Printre modificări se regăsește creșterea graduală a vârstei de retragere din funcție, până în anul 2045.
În replică, Consiliul Superior al Magistraturii ( CSM ), Înalta Curte de Casație și Justiție ( ÎCCJ ) și Parchetul General au transmis solicitări pentru o întâlnire urgentă cu reprezentanții Executivului.
Cererea vizează clarificări legate de modul în care au fost concepute aceste schimbări fără o consultare prealabilă.
Marinescu: „Nu s-a stabilit un cadru clar pentru discuții”
Într-o intervenție televizată, ministrul Justiției Radu Marinescu a confirmat primirea invitației din partea instituțiilor judiciare.
El a menționat că, din cauza deplasărilor în teritoriu ale liderilor coaliției, o discuție despre pensiile speciale și ce mai cuprinde această temă nu poate avea loc deocamdată.
„Este adevărat că am primit o invitație la dialog din partea reprezentanților CSM, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului General, fără a se fi stabilit până în momentul de față un cadru, un termen și un context substanțial al un asemenea discuții.
Este de precizat că liderii coaliției de guvernare aflați în exercitare atribuțiilor lor într-o perioadă foarte încărcată, sunt în deplasări, astfel încât în momentul de față văzusem că se chiar se invoca o posibilă întâlnire astăzi
Ea nu este posibilă astăzi, dar în în viitor aceste lucruri pot să fie stabilite”, a declarat Marinescu.
Acesta a insistat că viitoarele dialoguri vor fi posibile, dar doar după ce se armonizează programul oficial al tuturor părților implicate.
Ministrul insistă pe cooperare între autorități și respect pentru statul de drept
Radu Marinescu a reafirmat dorința de colaborare instituțională și susține că trebuie menținută o relație loială între toate puterile statului.
„Mesajul pe care eu l-am transmis în calitate de ministru al Justiției la întâlnirile cu colegii din CSM, la întâlnirile cu mediu judiciar, a fost întotdeauna acela al unei conlucrări și cooperări loiale între autoritățile statului, în economia firească a unei democrații și a unui stat de drept. În conținutul acestei cooperări, fiecare dintre componentele puterii, ci a legislativă, executivă și judecătorească au atribuții specifice pe care trebuie să le exercite”, a mai spus oficialul.
Acesta a subliniat că atribuțiile fiecărei instituții trebuie respectate, iar Parlamentul este cel care are puterea de a legifera.
Totodată, Marinescu a punctat că implicarea profesională a magistraților în dialogul legislativ este binevenită, fără a afecta însă decizia finală a Legislativului.
„Ca atare, atributul legiferării aparține Parlamentului. El reflectă voința cetățenilor, care este transfigurată în reprezentativitatea celor care sunt aleși în Parlament, astfel încât o lege este adoptată de către Parlament. Asta, bineînțeles, nu exclude consultarea și discuțiile cu segmentele profesionale, care pot să fie inclusiv din zona autorității judecătorești, care pot să fie vizate de acest proiect. Însă ultima decizie este a Parlamentului, care adoptă legea.
Este foarte important să respectăm statutul și stabilitatea profesiei de magistrat, să asigurăm și echitatea socială, să avem în considerare toate obligațiile pe care România le-a asumat față de Comisia Europeană, partenerii europeni și întotdeauna să ne preocupe calitatea legislației ca un deziderat final pentru misiunea pe care o avem de îndeplinit în fața cetățenilor și față de așteptările tuturor cetățeni”, a mai declarat ministrul.
Dezbaterea privind pensiile speciale generează un nou conflict
Proiectul prevede ca, din 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani lucrați exclusiv în sistem, iar vârsta minimă de pensionare să înceapă de la 48 de ani.
Această limită pentru vârsta de pensionare ar urma să crească treptat, până la 65 de ani în anul 2045.
Reacția CSM a fost una tranșantă, instituția atrăgând atenția asupra riscurilor generate de modificările propuse.
„Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată într-un comunicat transmis presei.
Astfel, dezbaterea privind pensiile speciale generează un nou conflict între autoritățile judiciare și reprezentanții executivului.
