În cadrul discuției, Elena Costache a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile generate de modificările propuse pentru sistemul de pensii din justiție. Ea susține că pot exista consecințe asupra statutului magistraților și asupra independenței justiției.
Președintele CSM critică modificările propuse pentru sistemul de pensii din justiție
Costache a explicat că adoptarea propunerii legislative ar putea avea implicații grave asupra întregului sistem judiciar, subliniind că orice intervenție normativă trebuie să respecte standardele constituționale referitoare la independența justiției și statutul magistraților. Dialogul dintre reprezentanții autorității executive și cea judecătorească s-a desfășurat într-un cadru onest și constructiv, iar guvernul a oferit asigurări că argumentele prezentate vor fi luate în considerare în cadrul dezbaterilor parlamentare.
„Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a expus implicaţiile grave pe care adoptarea propunerii legislative menţionate le-ar avea asupra întregului sistem judiciar şi a subliniat că orice demers normativ trebuie să respecte standardele constituţionale privind independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor. Discuţiile s-au purtat în termenii dialogului onest şi constructiv, autoritatea judecătorească fiind asigurată că argumentele prezentate vor fi luate în considerare în cadrul dezbaterilor parlamentare care se vor desfăşura în legătură cu această propunere legislativă”, este scris într-un comunicat al CSM.
Proiectul de lege a fost inițiat de Crin Antonescu și este susținut de liderii coaliției de guvernare. Antonescu a anunțat că magistrații care vor începe activitatea în magistratură vor avea aceeași vârstă de pensionare ca restul cetățenilor, adică 65 de ani. El a insistat asupra eliminării pensiilor speciale și a diferențelor de vârstă la pensionare, susținând necesitatea unui principiu de echitate pentru toți cetățenii.
„Am solicitat cu fermitate azi coaliţiei de guvernare, la această dimineaţă, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că vreau să există un principiu de echitate pentru toţi cetăţenii acestei ţări”, a spus Antonescu.
Scopul proiectului este reducerea pensiilor speciale
Marți, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a informat că proiectul de lege a fost depus la Parlament. Potrivit acestuia, scopul principal este reducerea pensiilor speciale.
Conform prevederilor proiectului, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică vor putea ieși la pensie doar dacă îndeplinesc două condiții: o vechime de cel puțin 25 de ani în aceste funcții și o vârstă de minimum 48 de ani. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2045, când va ajunge la 65 de ani.
Pentru personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, proiectul prevede ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiei de serviciu. Acesta va scădea de la 80% din baza de calcul la 65%, ceea ce va contribui la diminuarea diferenței dintre pensiile de serviciu și pensiile de asigurări sociale de stat.
În ceea ce privește personalul Curții Constituționale – magistrați-asistenți și personal de specialitate juridică asimilat – proiectul prevede că aceștia se pot pensiona la vârsta standard de 65 de ani, cu condiția unei vechimi de minimum 25 de ani în aceste funcții. Pensia de serviciu se va acorda în cuantum de 65% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate înainte de pensionare.
