Sistemul de pensii este afectat de faptul că populația îmbătrânește, iar tinerii pleacă în străinătate. Potrivit cifrelor oficiale, România se află printre statele Europene care vor înregistra cel mai puternic declin demografic.
Este un risc major pentru sistemul de pensii
Despre această situație a vorbit și sociologul Sebastian Fitzek. Potrivit specialistului, România se află printre țările europene cu cea mai accentuată scădere a populației din UE.
Situația a ieșit în evidență în urma unor proiecte demografice făcute de Comisia Europeană.
Potrivit sociologului, populația țării era estimată undeva la 22,4 milioane în anul 2002. Comparativ, populația a scăzut la 19,3 milioane în 2020.
Mai rău, subliniază specialistul, cifrele scad în continuare. Există două cauze majore: raportul dintre natalitate și mortalitate, dar și fenomenul de migrare.
„Este clar că aceste cifre evidențiază cumva, în urma unor proiecte demografice făcute de Comisia Europeană care plasează, din păcate, România printre țările europene cu cea mai accentuată scădere a populației din UE.
Se confirmă. Dacă calculăm conform datelor INS, în anul 2002, populația țării era estimată undeva la 22,4 milioane, iar în 2020 am scăzut la 19,3 milioane, iar cifrele scad în continuare.
Sunt două cauze majore. Este clar că este vorba de grație și raportul dintre natalitate și mortalitate. Migrația rămâne pe primul loc pentru că aceasta contribuie semnificativ la scăderea populației. Între 2007-2017 avem aproape patru milioane de români care au ales să emigreze, potrivit datelor OCDE.
În 2021 avem și cifre clare, conform cărora numărul emigranților depășește numărul imigranților cu peste 16 mii de persoane. Acest fenomen de migrare este clar o cauză foarte importantă”, a spus specialistul la Antena 3.
Îmbătrânirea demografică pune presiune pe sistem
Sebastian Fitzek a explicat apoi că există clar implicații economice pentru că scăderea populației active. Economia suferă, iar sistemul de pensii și sănătate au de-a face cu tot mai multă presiune.
Mai mult, scăderea forței de muncă poate limita creșterea economică și pune o presiune foarte mare pe mai multe lucruri.
În primul rând, spune specialistul, numărul contribuabililor se află în scădere. Pe de altă parte, avem o îmbătrânire a populației „destul de accelerată”.
„Există clar implicații economice pentru că scăderea populației active, definită ca segmentul de vârstă între 15-64 de ani, afectează direct economia. În 2019 de exemplu, rata de dependența demografică între populația în vârstă între 0-14 ani și cea de peste 65 de ani, față de populația activă care a crescut.
Aceste cifre indică o presiune crescută asupra forței de muncă active, asupra sistemului de pensii, pentru că scăderea forței de muncă poate limita creșterea economică și pune o presiune foarte mare pe mai multe lucruri.
În primul rând, pe numărul contribuabililor care se află în scădere. Pe de altă parte, avem o îmbătrânire a populației destul de accelerată. Îmbătrânirea demografică pune presiune pe acest sistem de sănătate destul de discutat la noi în țară”, a conchis sociologul.
