Este inadmisibil ce se întâmplă sub umbrela Ministerului Tineretului și Sportului! Olimpismul Românesc a funcționat ani de zile în ilegalitate? Cererea de lichidare a Comitetului Olimpic și Sportiv Român este o acțiune serioasă, fundamentată și documentată. Pe portalul Tribunalului București a apărut dosarul nr. 21636/3/2020, prin care se cere constatarea nulității unui act juridic privind înființarea și funcționarea COSR.
Despre ce este vorba? Așa cum am aflat, s-a cerut lichidarea COSR plecând de la faptul că acesta nu are Act constitutiv. Din actele depuse la dosar, reiese că acest document, obligatoriu sub sancțiunea nulității absolute, nu există; avocații apărării au depus la dosar documente din anul 1990.
S-a cerut instanței să constate lipsa Actului constitutiv al COSR și constatarea nulității absolute a acestuia, dat fiind lipsa Actului constitutiv, raportat la prevederile art. 6 din OG 26/2000 și a art. 196 – 198 Cod civil.
Lichidarea unei persoane juridice pe caz de nulitate absolută este reglementată de art. 196 Cod Civil și se bazează pe lipsa Actului constitutiv și a altor elemente cuprinse în art. 6 din OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Codul Civil | Cauzele de nulitate Art 196
(1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanța judecătorească numai atunci când:a) lipsește actul de înființare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situațiile anume prevăzute de lege;
f) actul de înființare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaților ori capitalul social subscris și vărsat;
g) s-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris și vărsat;
(2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) lit. a), c) -g) se sancționează cu nulitatea absolută.
Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
(1) În vederea dobândirii personalității juridice, asociații încheie actul constitutiv și statutul asociației, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
Stadiul procesului civil este în faza depunerii întâmpinării și a răspunsului dat de reclamant la întâmpinarea formulată în apărarea sa de către COSR. Interesant este că dosarul înregistrat la data de 25.08.2020 a primit termen pentru 27.01.2021, dar înainte de prima înfățișare a fost amânat pentru data de 09.02.2021.
Un alt aspect ce trebuie lămurit este faptul că deși lista nominală a membrilor Adunării Generale a COSR cuprinde 126 de membri, din documentele existente la Judecătoria sectorului 1 reiese că federațiile olimpice nu sunt înregistrate ca membri ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român, în Registrul de evidență a asociațiilor figurează numai federațiile neolimpice! Având în vedere că nu există la dosar o Hotărâre a Adunării Generale care să îi admită ca membri ar înseamna că au votat în AG fără a avea dreptul:
Comitetul Olimpic Român (vezi Statut COSR ), trebuia să obțină mai întâi personalitate juridică, pentru a fi continuatorul Comitetului Național Olimpic, după desființarea Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport și înlocuirea acestuia cu Ministerul Sportului în 1990. Așadar, Comitetul Olimpic Român trebuia să urmeze calea prevăzută de Lege pentru a dobândi personalitate juridică ca persoană juridică de drept privat, care, așa cum reiese din documentele depuse la dosar, nu a fost respectată.
În susținerea celor de mai sus este însăși Adeverința eliberată de Ministerul Tineretului și Sportului din care rezultă că respectiva entitate (care în realitate era o secție a Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport) avea alocate sume prin bugetul anual al ministerului și nu era o persoană juridică de sine stătătoare. Prin urmare, capitalul social inițial nu este un aport al asociaților, ci o sumă care provine de la o autoritate publică:
Sunt multe lucruri neclare în actele de înființare ale COSR, lipsesc de asemenea documente obligatorii privind înregistrarea ca asociație, cum ar fi Actul constitutiv sau Procesul verbal al Adunării constitutive, Procesul verbal depus ca probă fiind evident unul care nu îndeplinește aceste condiții, întrucît din conținutul său reiese că a fost obiectul unei adunări extraordinare cu un singur punct pe ordinea de zi: Alegerea organelor de conducere.
Un alt document care lipsește este Avizul obligatoriu al Ministerului Sportului, simpla viză aplicată pe o cerere prin care se solicita acest aviz nefiind un act în sine, cerut expres de lege. Diferența dintre Viză și Aviz fiind una de fond, nu de formă.
Referitor la Comitetul Olimpic Român, Legea nr.69/2000 Art. 43. prevedea, înainte de modificările din anul 2004:
Comitetul Olimpic Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.
Comitetul Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
Legea 69/2000, mai are însă o precizare expresă la Art. 94:
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.
Din datele depuse la dosar, nu reiese de nicăieri faptul că COR s-ar fi reorganizat ca structură sportivă în termenul prevăzut de art. 94, drept pentru care este decăzut din drepturi, termenul de reorganizare fiind limitat în timp.
În concluzie s-a cerut instanței să constate lipsa Actului constitutiv al COSR și, având în vedere că nu s-a făcut dovada înscrierii persoanei juridice în Registrul asociațiilor și fundațiilor de pe lângă Grefa Tribunalului București, să decidă lichidarea acestuia și să desemneze lichidatorii Comitetului Olimpic și Sportiv Român.
Vom reveni cu amănunte, pe durata derulării procesului civil.
Echipa SNST