„Au trecut 24 de ani de când ne-ați sfâșiat teritoriul, ați ucis 79 de copii, 2.500 de cetățeni, nu doar civili, ci și soldați și polițiști. Cine sunteți voi să ne ucideți soldații și polițiștii pe propriul vostru teritoriu și în propria voastră țară? De unde ați obținut dreptul de a ne ucide soldații și polițiștii? Cine v-a dat acest drept?”, a spus președintele Serbiei.

„Nu ați împiedicat niciun dezastru umanitar. Aveți grupuri de rebeli înarmați într-o țară liberă și suverană, care nu au pus piciorul pe teritoriul altei țări”, a adăugat el.

Aleksandar Vucic cere socoteală NATO pentru bombardamentele din 1999

Aleksandar Vucic a precizat, totodată, că Serbia va uita de agresiunea NATO din 1999 doar atunci când toți sârbii vor fi exterminați.

Serbia comemorează cea de-a 24-a aniversare a agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei. Anul acesta, evenimentul are loc la Teatrul din Sombor, locul unde în 1999 a căzut prima bombă, ucigând un cetățean sârb.

Agresiunea NATO asupra Republicii Federale Iugoslavia a început la data de 24 martie 1999 și durat 79 de zile. Scopul a fost prevenirea genocidului populației albaneze din Kosovo. Potrivit Alianței,  în timpul operațiunii, aviația țărilor NATO a efectuat 38.000 de zboruri militare, dintre care peste 10.000 au avut ca scop livrarea de bombe.

Informațiile sârbești arată că între 3.500 și 4.000 de persoane au fost ucise și 10.000 au fost rănite în urma bombardamentelor. Două treimi dintre aceștia erau civili. Pagubele materiale s-au ridicat la 100 de miliarde de dolari.

De-a lungul celor 3 luni cât a durat agresiunea, pe teritoriul Serbiei s-au aruncat în obuze 15 tone de uraniu sărăcit. În primii zece ani după bombardamente, 30.000 de persoane s-au îmbolnăvit de cancer, dintre care au murit 10.000-18.000, potrivit agenției ruse de presă TASS.

Negocieri între Serbia și Kosovo

Vă reamintim că sâmbătă, 19 martie, Aleksandar Vucic, preşedintele Serbiei, şi Albin Kurti, premierul din Kosovo, s-au întâlnit pentru 12 ore de negocieri pe malul lacului Ohrid, în Macedonia de Nord.

Întâlnirea a avut loc sub egida UE, fiind prezidată de către Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene. Cele două părţi nu au reuşit să semneze un acord privind normalizarea relaţiilor lor complicate, transmite AFP.

Puterile occidentale au crescut presiunea asupra Serbiei şi Kosovo în ultima perioadă, pentru a preveni o posibilă izbucnire a tensiunilor în fragila regiune balcanică, în special în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina.

Discuţiile ce au avut loc sâmbătă în Macedonia de Nord vin după ce, în luna februarie, negocierile ce au avut loc la Bruxelles au fost întrerupte. Atunci, un plan european de pace din 11 articole a fost dezvăluit la mai bine de două decenii după războiul între rebelii pentru independenţă kosovari şi forţele sârbe.