Rusia a decis unilateral să schimbe granița maritimă cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică. Moscova a luat măsuri unilaterale pentru modificarea graniței maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică, potrivit decretului publicat pe site-ul guvernului rus.
Lituania și Finlanda nu au reacționat, încă, la decizia Rusiei privind frontiera maritimă. De asemenea, decizia unilaterală a Rusiei nu a fost recunoscută la nivel internațional.
Rusia intenţionează să-şi însuşească apele maritime interioare din partea de est a Golfului Finlandei şi din apropierea oraşelor Baltiysk şi Zelenodradsk din regiunea Kaliningrad, conform unui decret al Ministerul rus al Apărării, scrie Kyivindependent.
Rusia își propune să modifice coordonatele geografice din apropierea unor insule
Cu acest decret, Rusia își propune să modifice coordonatele geografice, care măsoară lățimea mării teritoriale rusești și zona din apropierea litoralului și a insulelor.
Potrivit sursei citate, Rusia intenționează să schimbe coordonatele geografice din apropierea insulelor Sommers, Jahi, Rodsher, Malyi Tyuters, Vigrund și Gogland, precum și a Capului Nord de pe râul Narva, lângă granița de stat cu Finlanda.
În modificările aduse, Rusia a reconsiderat și zonele din apropierea lagunelor Curonian și Vistula și a Capului Taran de la granița cu Lituania.
Conform decretului, coordonatele geografice anterioare ar fi fost înregistrate bazându-se pe hărți de navigație marină la scară mică, având ca puct de pornire cercetări din secolul al XX-lea și „nu permit determinarea frontierei externe a apelor maritime interne” ale Rusiei.
Coordonatele geografice, stabilite printr-un decret al Consiliului de Miniștri al URSS în 1985, „nu corespund în totalitate situației geografice actuale”, se arată în document.
”Declararea ca invalidă” a rezoluției URSS de reglementare a frontierelor din regiunea Mării Baltice
Punctele au fost fixate „prin hărți de navigație marină la scară mică”, care, la rândul lor, se bazează pe lucrări făcute la mijlocul secolului al XX-lea, care „nu permit determinarea limitei exterioare a apelor interne ale Rusiei”, explică documentul.
Totodată, Ministerul Apărării propune „declararea ca invalidă” a rezoluției vechi de decenii a Cabinetului sovietic de reglementare a frontierelor din regiunea Mării Baltice. Cu toate acestea, documentul privind revizuirea frontierei nu a fost comentat oficial de ministerele de Externe ale Finlandei și Lituaniei.
Rusia ar putea ataca statele baltice?
În urma invaziei Ucrainei, țările occidentale au început să ia în considerare posibilitatea unui atac rusesc asupra unor state NATO. Mulți speculează că ținta Kremlinului ar putea fi țările baltice.
Recent, Vadym Skibitskyi, reprezentant al Ministerului Apărării al Ucrainei, a declarat că Federația Rusă ar putea captura statele baltice în termen de șapte zile, răspunsul NATO fiind întârziat, notează presa ucraineană.
De altfel, statele baltice lucrează la o linie defensivă comună, cu 600 de buncăre, în cazul în care ar fi atacate de Rusia. De altfel, cele trei țări au semnat un acord chiar din ianuarie 2024, privind o linie de apărare comună, pentru a consolida flancul estic al NATO, la granița cu Rusia și Belarus.
În urmă cu câteva săptămâni, Madis Roll, consilier estonian pe probleme de securitate, a spus că guvernul discută serios despre posibilitatea trimiterea de trupe estoniene în Ucraina.
Prim-ministrul lituinian Ingrida Šimonyte a declarat, la rândul său, că are permisiunea Parlamentului să o facă. Ea face referire la amenințările Rusiei, care vorbesc mereu despre un atac nucrear: ”Dacă ne gândim numai la răspunsul rușilor, atunci nu putem trimite nimic. La fiecare două săptămâni auzi că cineva va fi bombardat nuclear”, a declarat ea.